O descoperire remarcabilă a unei noi specii de amfibieni preistorici, care a trăit în Australia cu aproximativ 250 de milioane de ani în urmă, a pus capăt unui mister ce a intrigat comunitatea științifică încă din anii ’90. Această descoperire rară, care a avut loc în regiunea New South Wales, a fost făcută întâmplător de către un crescător de pui, iar rezultatele cercetării pot “rescrie evoluția amfibienilor în Australia.”
Până în prezent, mai puțin de 10 fosile ale acestei specii asemănătoare șopârlelor au fost identificate la nivel global. Fosila a fost descoperită într-o placă de gresie de 1,6 tone, achiziționată pentru a rezolva o problemă din grădină, și conținea conturul bine conservat al creaturii necunoscute. Această fosilă a fost predată Muzeului Australian din Sidney în 1997.
Cercetătorii au muncit asiduu pentru a decodifica această descoperire notabilă, iar paleontologul Lachlan Hart, care a văzut pentru prima dată fosila când era doar un copil, a fost una dintre cele cheie în acest proces. Fosila, care conține un schelet aproape complet, este extrem de rară și reprezintă o descoperire uluitoare. Creatura a fost un amfibian de aproximativ 1,5 metri în lungime, cu un corp asemănător unei salamandre.
Această specie nou identificată a fost denumită Arenaepeton supinatus, un nume care înseamnă “târâtoare de nisip pe spate” în latină. Acești amfibieni carnivori trăiau în lacurile de apă dulce și izvoarele din Sydney în timpul perioadei Triasicului. Arenaepeton supinatus este parte a familiei Temnospondyli, cunoscuți pentru rezistența lor în fața unor evenimente majore de extincție în masă care au afectat Pământul. Această descoperire indică faptul că Australia a servit ca refugiu pentru animalele care au supraviețuit acestor evenimente dramatice de extincție.
Fosila excepțională va fi expusă permanent în Muzeul Australian începând din acest an, adăugându-se astfel patrimoniului științific al Australiei. Această descoperire remarcabilă aduce lumină asupra istoriei și evoluției faunei preistorice din Australia și poate oferi noi perspective asupra modului în care aceste creaturi antice au supraviețuit și s-au adaptat în timpul unor perioade critice ale istoriei Pământului.
