Capela Sixtină din Vatican, celebră pentru pictura lui Michelangelo, a devenit o atracție turistică iconică în Roma. Vom explora povestea din spatele acestui loc sacru și profan, care a devenit una dintre cele mai importante opere de artă din lume.
Basilica San Pietro și Capela Sixtină sunt repere inconfundabile ale Vaticanului, cu o istorie care se întinde pe mai bine de cinci secole. Capela Sixtină, construită înainte de Basilica San Pietro, a suferit daune semnificative în timpul construcției bazilicii. Aceste daune au fost atât de grave încât, la un moment dat, capela era marcată de crăpături vizibile.
În anii 1500, Papa Sixt al IV-lea a angajat artiști celebri ai Renașterii, inclusiv Perugino, Botticelli și Ghirlandaio, pentru a decora pereții capelei cu portrete ale papilor precedenți și scene biblice. Cu toate acestea, starea precară a capelei a necesitat reparații urgente, iar Papa Iulius al II-lea a văzut această ocazie ca pe o modalitate de a-și pune amprenta nu doar asupra noii bazilici San Pietro, ci și asupra celebrei capele.
Michelangelo Buonarroti, un artist renumit și considerat genial, a fost ales pentru a conduce această îndrăzneață operațiune de restaurare și decorație a capelei. Această decizie a fost primită cu scepticism de unii, dar Michelangelo și-a folosit geniul și creativitatea pentru a transforma complet tavanul capelei.
Lucrările au început în 1508 și au necesitat patru ani de muncă extenuantă din partea lui Michelangelo. Artistul a lucrat ore în șir, zile întregi, cu gâtul înclint și într-o poziție incomodă. Când a terminat, nu s-a odihnit, ci s-a prăbușit epuizat la locul de muncă.
Michelangelo a ales să redea scene din Geneza, prima carte a Bibliei, pe tavanul capelei. A creat nouă scene care ilustrează diferite momente cheie din Geneza, de la creația lumii până la potopul biblic. De asemenea, a inclus profeți și sibile din antichitate în designul său, aducând astfel un element neașteptat de sincretism religios la vedere.
Papa Iulius al II-lea a fost impresionat de viziunea lui Michelangelo și i-a acordat artistului libertatea de a decide conceptul picturii. Lucrările au fost finalizate în 1512, iar tavanul capelei a devenit un adevărat spectacol de culoare și detaliu.
Acest capitol important din istoria artei și al creației lui Michelangelo a fost susținut de Papa Iulius al II-lea, care a recunoscut geniul artistului și i-a oferit libertatea de expresie. Astfel, Michelangelo a creat nu doar o capodoperă religioasă, ci și o manifestare a puterii artei și a geniului său în inima catolicismului.
