Europa se confruntă cu o creștere a infecțiilor provocate de bacterii rezistente la antibiotice, iar în unele țări situația se agravează rapid, avertizează Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), scrie Euronews.com.
Peste 35.000 de persoane mor anual din cauza rezistenței la antimicrobiene în Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein și Norvegia, un bilanț comparabil cu numărul cumulat al deceselor provocate de gripă, tuberculoză și HIV.
Specialiștii avertizează că răspândirea bacteriilor rezistente reduce opțiunile de tratament și ar putea pune în pericol inclusiv proceduri medicale complexe, precum transplanturile de organe, chimioterapia sau intervențiile care necesită terapie intensivă.
„Fără antibiotice eficiente, am putea reveni la „era de dinaintea antibioticelor”, iar transplanturile de organe, chimioterapia pentru cancer, îngrijirea pacienților în terapie intensivă și alte proceduri medicale ar deveni dificil de realizat în siguranță sau chiar imposibile”, avertizează raportul ECDC.
Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele, inclusiv bacteriile, dezvoltă capacitatea de a supraviețui medicamentelor concepute pentru a le distruge sau pentru a le opri dezvoltarea.
Potrivit noilor date ale agenției europene, în pofida eforturilor depuse în ultimii ani pentru limitarea consumului de antibiotice, situația continuă să se înrăutățească. Apar tot mai multe tulpini bacteriene rezistente simultan la mai multe tipuri de antibiotice, ceea ce face infecțiile mai greu de tratat.
Christian Giske, șeful secției pentru rezistență antimicrobiană și infecții asociate asistenței medicale din cadrul ECDC, a declarat că medicii au la dispoziție tot mai puține opțiuni terapeutice și a cerut măsuri urgente pentru protejarea eficienței antibioticelor.
România, printre țările cu cele mai multe infecții rezistente
Infecțiile sanguine provocate de bacterii rezistente reprezintă una dintre principalele preocupări ale ECDC. Agenția atrage atenția în special asupra bacteriilor Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli (E. coli), asociate cu rate ridicate de mortalitate în rândul pacienților.
Incidența estimată în UE a infecțiilor cu E. coli rezistentă la antibiotice a crescut cu 16,4% între 2019 și 2025. Evoluția este contrară obiectivului european de reducere cu 10% a acestor infecții față de nivelul înregistrat în 2019.
O altă bacterie care provoacă îngrijorare este Klebsiella pneumoniae, responsabilă frecvent de infecții urinare, respiratorii și sanguine. În 2025, incidența infecțiilor rezistente provocate de această bacterie a ajuns la 3,75 cazuri la 100.000 de locuitori în UE, cu 72% peste nivelul din 2019. Obiectivul european era o reducere de 5%.
România se numără printre țările cu cele mai ridicate niveluri ale acestor infecții. Potrivit raportului ECDC, incidența infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la antibiotice a fost de 18,66 cazuri la 100.000 de locuitori, a doua cea mai mare valoare menționată în clasamentul prezentat de agenție, după Cipru, cu 21,29 de cazuri. Grecia a înregistrat 16,28 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Cipru a raportat o creștere de 716% a infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă, comparativ cu nivelul de referință din 2019. Totodată, infecțiile sanguine provocate de E. coli rezistentă au crescut cu 276%.
Creșteri importante au fost înregistrate și în alte state europene. În Ungaria, infecțiile cu Klebsiella pneumoniae rezistentă au crescut cu 1.622%, în Croația cu 409%, iar în Bulgaria cu 356%.
Christian Giske a explicat că unele dintre tulpinile identificate sunt înrudite, ceea ce indică transmiterea bacteriilor între pacienți. În plus, mecanismele de rezistență ale acestora devin tot mai complexe, îngreunând tratamentul.
Infecțiile din spitale și utilizarea inutilă a antibioticelor
ECDC estimează că peste 70% din povara rezistenței antimicrobiene în Europa este asociată infecțiilor contractate în unitățile medicale și provocate de bacterii rezistente la mai multe antibiotice. Aproximativ jumătate dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin măsuri mai eficiente de prevenire și control al infecțiilor.
Printre măsurile recomandate se numără respectarea regulilor de igienă a mâinilor, utilizarea echipamentelor de protecție, izolarea pacienților infectați în saloane individuale și curățarea corespunzătoare a spațiilor medicale.
Agenția consideră necesare și măsuri la nivelul sistemelor de sănătate, precum asigurarea unui număr suficient de angajați responsabili de prevenirea infecțiilor, accesul la teste de laborator adecvate și îmbunătățirea monitorizării bacteriilor rezistente.
O altă problemă este prescrierea și utilizarea antibioticelor pentru infecții virale, precum răceala, gripa sau COVID-19, împotriva cărora aceste medicamente nu au efect terapeutic. Utilizarea inutilă a antibioticelor favorizează supraviețuirea și răspândirea bacteriilor care au dezvoltat mecanisme de rezistență.
Aproximativ 90% din consumul total de antibiotice la oameni are loc în afara spitalelor, în comunitate, potrivit ECDC. Agenția atrage atenția inclusiv asupra administrării frecvente și nejustificate a acestor medicamente copiilor mici, pentru tuse, răceli sau dureri în gât provocate de virusuri, afecțiuni care se pot vindeca de la sine.
Prevenirea infecțiilor nu se limitează însă la spitale. Igiena corectă a mâinilor și vaccinarea pot reduce numărul îmbolnăvirilor, al internărilor și, implicit, nevoia de tratamente cu antibiotice.
ECDC subliniază că răspunsul la amenințarea rezistenței antimicrobiene trebuie să combine prevenirea infecțiilor cu utilizarea responsabilă a antibioticelor. Fără intervenții atât în spitale, cât și în comunitate, bacteriile rezistente riscă să compromită eficiența unor tratamente esențiale pentru medicina modernă.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






