Președinta Comisiei Europene a exprimat o viziune strategică majoră într-o reuniune închisă: Uniunea Europeană trebuie să își construiască propriile capacități militare pentru a deveni o „putere militară”. Declarația, care a venit într-un context geopolitic volatil, marchează o potențială schimbare istorică în poziția tradițional defensivă a UE.
O viziune în spatele ușilor închise
Într-o reuniune privată cu membrii Partidului Popular European din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a prezentat o agendă ambițioasă de securitate. „Știm că trebuie să fim puternici, iar puterea înseamnă. Nu suntem o putere militară, dar ne construim pentru a fi o putere militară”, a declarat ea.
Lidera a subliniat că UE trebuie să își mențină forța economică ca bază a influenței globale, într-un mod ce amintește de gestionarea unei afaceri. Ea a anunțat că Comisia Europeană va propune o strategie de securitate proprie pentru UE în 2026 – o primă în istoria blocului –, deși aceasta nu era inclusă în programul de lucru inițial.
Contextul: tensiuni transatlantice și Groenlanda
Observatorii cred că declarațiile vin într-un moment critic. Au fost rostite cu doar câteva minute înainte ca von der Leyen să evite să confirme, într-o conferință de presă publică, dacă clauza de apărare reciprocă a UE se aplică în cazul unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Această clauză, articolul 42.7 din Tratatul UE, prevede că statele membre sunt obligate să ofere ajutor și asistență în caz de agresiune armată.
Groenlanda, o insulă autonomă bogată în resurse minerale care aparține Danemarcei, este membru NATO dar nu face parte din Uniunea Europeană. Președinta a spus europarlamentarilor că mesajul cheie al UE este că respectă dreptul groenlandezilor de a-și determina propriul viitor și că aceștia „se pot baza pe europeni”.
Instrumentele unei viitoare puteri militare
Pentru a susține această ambiție transformatoare, von der Leyen s-a referit la eforturile UE de consolidare a bazei industriale de apărare. Printre acestea se numără:
- Programul ReArm, cu o valoare de până la 800 de miliarde de euro.
- Noua inițiativă comună de achiziții publice SAFE, la care s-au abonat deja 19 state membre.
Aceste mecanisme urmăresc să reducă fragmentarea, să crească interoperabilitatea și să consolideze o bază industrială europeană de apărare mai rezistentă și independentă.
