Tronul însângerat cu asasinate misterioase

In secolul al XIX-lea, cel mai vânat lider politic a fost tarul Alexandru al II-lea al Rusiei, care a trait între 1818 si 1881, devenind primul om în stat în 1855. În acea perioada în care s-a încadrat domnia sa, schimbarile si framântarile revolutionare se tineau lant în Europa. Iar acest tar a avut idei liberale – unele concretizate pâna la capat –, însa cu popoarele aservite Rusiei a fost neîndurator (fiind si rege al Poloniei si Mare Duce al Finlandei).

Atentate repetate

 Primul atentat s-a produs în 1866 si l-a marcat foarte mult. Era la Sankt Petersburg si atentatorul a fost Dmitri Karakazov. În amintirea acelui eveniment, s-au construit capele si biserici, iar un arhitect celebru a proiectat o poarta monumentala în acest sens. Numai ca tarul se bucurase prea devreme. În Rusia se dezvolta miscarea contestatara „Vointa poporului” si aceasta a furnizat urmatorii atentatori. Astfel, în 1879 au fost doua încercari de a-l ucide, în aprilie (în timpul inspectarii garzii personale) si în decembrie. La primul, s-a folosit un pistol, iar la cel de-al doilea a fost atacat trenul oficial al tarului. Dar revolutionarii nu au reusit sa arunce în aer garnitura vizata. Ultimul atentat nereusit a fost, poate, si cel mai spectaculos. În februarie 1880, o încarcatura explozibila a fost plasata chiar sub sala de mese oficiala a tarului, din Palatul de iarna. Numai ca destinul a vrut ca tocmai în acea seara, suveranul sa întârzie la cina. Explozia a distrus tavanul si au murit unsprezece persoane.

 Atentatul reusit s-a desfasurat la 13 martie 1881, când tarul a avut imprudenta de a iesi în public (în Sankt Petersburg), într-o caleasca blindata (cadou de la Napoleon al III-lea). De data asta, a fost un complot în toata regula. Au existat trei atentatori cu bomba. Primul doar l-a speriat pe Alexandru al II-lea. Dar, în timp ce faptasul era prins, al doilea complotist a aruncat o bomba spre tarul care fugea, ranindu-l mortal. Un al treilea inamic n-a mai aruncat bomba, caci suveranul cazuse la pamânt sfârtecat si plin de sânge. A mai trait câteva ore.

Probleme sentimentale

 În plan personal, Alexandru al II-lea a cultivat „institutia metreselor”, cu unele dintre acestea având copii (în total sapte) chiar în timp ce tarina traia. Cu aceasta a avut opt copii. Însa scandalurile de la Curtea Imperiala au izbucnit cu vehementa atunci când Alexandru al II-lea a decis sa-si aduca amanta chiar în interiorul Palatului de Iarna, la un etaj mai jos fata de apartamentele tarinei Maria Alexandrovna.

 Acea metresa „speciala” era printesa Caterina Dolgorukia, fiica printului Dolgorukov. Tarina suferea de tuberculoza si, dupa moartea ei, tarul s-a casatorit în secret cu iubita. Opinia publica a aflat despre certurile dintre tar si copiii sai, cea mai indignata fiind marea ducesa Alexandra, primul sau copil legitim.

 Mai în gluma, mai în serios, se spune ca mai faimos decât metresa principala era câinele sau, numit Milord. Acesta era un setter irlandez rosu si localnicii îl vedeau deseori pe tar cum îl plimba pe Milord prin Gradina de Vara din Sankt Petersburg. Pentru americani, tarul Alexandru al II-lea a fost cel care le-a vândut Alaska, în 1867, pentru 7,22 milioane $ (122 milioane $ astazi), adica o suprafata de 1,5 milioane de kilometri patrati.

Material oferit redacției goNEWS.ro prin WhatsApp la nr. 0736.044.055