O noua metoda ar putea ajuta la detectarea de microparticule de plastic in tesuturile si organele umane, permitand oamenilor de stiinta sa studieze impactul pe care poluarea plastica a mediului il are asupra sanatatii noastre, informeaza luni New Scientist si Science Focus.
Rolf Halden de la Universitatea de Stat din Arizona si colegii sai au identificat, anul trecut, molecule de materiale plastice utilizate in mod frecvent, cum ar fi bisfenol A (BPA), in esantioane de ficat uman si tesut gras. Ulterior, ei au aprofundat aceste studii incercand sa afle daca si particule mai mari de microplastic ar putea fi detectate, in cazul in care acestea patrund in tesuturile umane.
Cercetatorii au studiat 47 de esantioane de tesut uman din plamani, ficat, splina si rinichi, existente intr-o baza de tesuturi utilizata pentru studierea bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer, pe care le-au analizat pentru a afla daca pot fi detectate si cuantificate fragmente de microplastic prezente in esantioane folosind metode spectroscopice cunoscute.
Oamenii de stiinta au descoperit ca a fost posibil sa identifice zeci de tipuri de componente din plastic, inclusiv policarbonat, tereftalat de polietilena (PET) si polietilena, pe langa bisfenol A.
“Suntem literalmente inconjurati de plastic in viata noastra de zi cu zi. Ne aflam in prezent in pozitia in care putem defini mai bine poluarea cu plastic in corpul uman”, a declarat Halden. ”Daca, unde si in ce masura se acumuleaza fragmente de plastic in diferite tesuturi si organe umane se afla in centrul cercetarilor in curs de desfasurare”, a precizat specialistul.
“Materiale plastice care contamineaza mediul pot fi gasite in fiecare zona de pe glob, iar in cateva decenii scurte am trecut de la a considera plasticul un beneficiu minunat la a-l considera o amenintare”, a declarat unul dintre coautorii studiului, Charles Rolsky.
“Exista dovezi ca plasticul isi croieste calea in corpurile noastre, dar foarte putine studii au analizat ce se intampla acolo. Si, la acest moment, nu stim daca acest plastic este doar o pacoste sau daca reprezinta un pericol la adresa sanatatii umane”, a adaugat cercetatorul.
Halden si colegii sai au dezvoltat, de asemenea, un instrument online pentru a permite cercetatorilor sa isi standardizeze masuratorile microplasticului in tesuturile umane, prin convertirea informatiilor despre numarul de particule de plastic in unitati de masa si suprafata.
Aceste cercetari au fost prezentate luni in cadrul congresului American Chemical Society, desfasurat virtual.
”In prezent, nu exista o metoda analitica ideala pentru cuantificarea particulelor de microplastic din tesuturile umane”, a spus Dick Vethaak de la centrul de cercetare Deltares din Olanda.
Potrivit lui Vethaak, in cazul in care noua metoda ar putea fi utilizata pentru analizarea tesuturilor umane pentru detectarea posibilelor microparticule de plastic, va fi esential sa se poata oferi asigurari ca esantioanele nu risca sa se contamineze, spre exemplu cu particule microscopice de plastic din aer.
Stephanie Wright de la Imperial College London a atras atentia la randul sau ca exista dovezi din studiile efectuate pe animale ca microparticulele de plastic pot dauna organismului. Insa nu este deocamdata clar daca aceste microparticule pot patrunde in organele umane. ”Marea intrebare” pentru cercetarile viitoare este, in opinia lui Wright, daca microparticulele de plastic au vreun impact asupra sanatatii umane.
