

- Studiul publicat în PNAS arată că optimiștii au modele similare de activitate cerebrală.
- Diferențele dintre gândirea pozitivă și cea negativă devin vizibile la nivelul cortexului prefrontal medial.
- Descoperirile pot influența modul în care înțelegem depresia și alte tulburări psihice.
O echipă de neurocercetători din Japonia a făcut un pas hotărât spre descifrarea modului în care mintea optimistă funcționează efectiv. Au analizat activitatea cerebrală a 87 de participanți…puși să-și imagineze viitorul sub diverse nuanțe – pozitiv, neutru, negativ –, ei au remarcat un fenomen spectaculos: zona numită cortex prefrontal medial prezintă modele de activitate extrem de asemănătoare la persoanele optimiste.
Suntem optimiști la acest anunț?
„Ceea ce consideram o metaforă – să fim pe aceeași undă – s-ar putea să fie, de fapt, o realitate neuronală”, spune cercetătorul Kuniaki Yanagisawa. Pentru optimiști, nu doar că modul de a privi lumea e similar, dar și creierul lor pare să „funcționeze” după același tipar. Vorbim despre o distincție clară între evenimentele pozitive și negative, și un fel diferit de a procesa fiecare tip de experiență. Analizând rezultatele, cercetătorii au descoperit că optimiștii nu doar experimentează bucuria mai intens, ci reușesc și să se „decupleze” emoțional față de posibilele situații neplăcute. Gândurile pozitive sunt bogat detaliate, vii; cele negative sunt abstractizate, „depersonalizate”, ca și cum ar fi privite de la distanță.
Până și la nivel neuronal, acest mecanism devine vizibil: „Partea cea mai surprinzătoare și dramatică a rezultatelor noastre a fost să vedem că acea senzație vagă și cotidiană – că unii oameni gândesc la fel – devine vizibilă în activitatea creierului”, subliniază Yanagisawa.
Ce adaugă acest studiu lucrurilor pe care deja le știam despre afecțiunile psihice?
În opoziție, pesimiștii prezintă tipare cerebrale mult mai variate, aproape idiosincratice. Modul în care ei reacționează la gânduri negative nu e doar diferit față de cel al optimiștilor, ci diferă și de la un pesimist la altul. Această lipsă de omogenitate sugerează că perspectiva sumbră nu este doar o „oglindă inversă” a optimismului, ci poate implica traiectorii mentale unice, greu de anticipat.
Tali Sharot, specialistă în neuroștiințe la University College London, vede aici o posibilă cheie de interpretare pentru viitoarele cercetări în domeniul sănătății psihice: „Optimismul este situația opusă sănătății mentale precare, mai ales față depresie – și aceste date pot redefini felul în care privim spectrul acestor tulburări.” Aceasta remarcă însă și un aspect încă neexplorat: „Folosim cuvântul depresie pentru a desemna fenotipuri foarte diferite, ce pot include tipare extreme de pesimism.
De fapt, ‘asemănarea’ dintre creierele oamenilor optimiști poate veni și din faptul că populația fără tulburări mentale are, în general, un pattern mai coerent decât cei cu anumite afecțiuni”. Îți vine în minte, nu-i așa începutul romanului Ana Karenina cu „Toate familiile fericite seamănă între ele, dar fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei”. În epoca neuroimaginilor, optimismul nu mai este doar o trăsătură de personalitate, ci și o realitate inscripționată în rețelele cerebrale – iar această descoperire deschide noi perspective atât pentru înțelegerea bolilor mintale, cât și pentru terapii menite să promoveze gândirea pozitivă.
The post STUDIU. Persoanele optimiste au modele similare de activitate cerebrală appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Razvan Tupa