Sute de rămășițe umane dezgropate dintr-un loc de înmormântare indică existența unor războaie între oamenii din epoca de piatră, mult înainte de formarea statelor puternice în Europa, conform unui nou studiu.
Evidența provine dintr-o reanalizare a peste 300 de seturi de rămășițe scheletice descoperite în nordul Spaniei (datarea cu radiocarbon între 5.400 și 5.000 de ani în urmă). Oasele sunt în principal de sex masculin și multe prezintă semne de răni cauzate de înțepare și traume cu obiecte contondente, sugerând că aparțineau unei clase de războinici.
Studiul plasează primele dovezi ale războaielor la scară largă cu mai mult de 1.000 de ani înainte și indică faptul că perioadele de conflict au durat luni la rând.
Cercetări anterioare sugeraseră că conflictele din această perioadă, cunoscută sub numele de Neoliticul Târziu, constau în raiduri scurte care nu durau mai mult de câteva zile și implicau grupuri mici de 20-30 de indivizi. Prin urmare, se presupunea că societățile timpurii nu aveau capacitățile logistice de a susține conflicte mai mari și de durată.
În noul studiu, cercetătorii au reexaminat rămășițele scheletice ale 338 de persoane recuperate dintr-un mormânt comun situat într-o peșteră superficială din regiunea Rioja Alavesa, în nordul Spaniei. Locul în cauză este San Juan ante Portam Latinam, un adăpost de stâncă într-o vale din nordul Spaniei.
San Juan ante Portam Latinam are o suprafață de aproximativ 20 de metri pătrați. În acel spațiu mic, cercetătorii au găsit oase umane dens îngrămădite, inclusiv 90 de schelete complete, peste 200 de schelete parțiale și mii de oase aparent izolate. Au fost descoperite, de asemenea, numeroase arme din piatră, inclusiv lame, vârfuri de săgeată și topoare.
Teresa Fernández‑Crespo și colegii de la Universitatea Oxford au reexaminat rămășițele scheletice ale celor 338 de indivizi în căutarea unor răni vindecate și nevindecate.
De asemenea, s-au descoperit 52 de vârfuri de săgeată din silex la același loc, iar cercetările anterioare au arătat că 36 dintre acestea prezentau deteriorări minore asociate loviturilor într-un țintă.
Autorii studiului au constatat că 23,1% dintre indivizi aveau răni scheletice, dintre aceștia 10,1% prezentau răni nevindecate, mult mai mult decât estimările privind rata de răni pentru acea perioadă (7-17% și 2-5%, respectiv).
Majoritatea rănilor la cap puteau fi atribuite traumelor cauzate de obiecte contondente, care ar fi putut fi cauzate de topoare, bastoane din lemn, praștii sau pietre aruncate.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că majoritatea rănilor au fost suferite de bărbați adolescenți sau adulți – o rată semnificativ mai mare decât în cazul femeilor. Concluziile sugerează că mulți dintre indivizii de la locul de înmormântare au fost expuși violenței și ar fi putut fi victime ale conflictelor.
Primul astfel de conflict din Europa era considerat a fi avut loc în epoca bronzului, aproximativ acum 4.000 – 2.800 de ani.
Autorii speculează că conflictul a durat câteva luni, bazându-se pe rata relativ mare a rănilor vindecate. Cu toate acestea, motivele pentru conflict rămân neclare.
Studiul a fost făcut public pe portalul Scientific Reports
Informaţiile publicate de goNEWS – www.gonews.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință. De asemenea, orice articol prezentat pe psoturile radio/tv se va menționa sursa: “conform portalului goNEWS.ro”
