

- Relația transatlantică trebuie să facă față unor noi ere și noi provocări.
- Europa are încă nevoie de protecția americană, SUA de piața de desfacere europeană.
- România nu își poate permite să aleagă, are nevoie și de unii, și de alții.
Timp de 80 de ani, Statele Unite au apărat Europa. Sub adăpostul umbrelei americane, vechiul continent a putut să se dezvolte în liniște atingând o bunăstare invidiată de întreaga planetă. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a pus în discuție atât parteneriatul de securitate cât și pe cel economic.Așadar, relațiile transatlantice intra într-o nouă eră. Vor supraviețui ele mandatului Trump?
Mai au SUA nevoie de Europa?
Americanii și-au trimis de două ori soldații să apere democrațiile de pe bătrânul continent iar după Al Doilea Război Modial, sute de mii de americani au staționat aici, făcând față amenințării Moscovei. Se vehiculează ideea că americanii ar fi „plătit” pentru securitatea Europei, însă realitatea e mai nuanțată: statele gazdă au contribuit financiar și au sprijinit industria de armament americană. Națiunile pe teritoriul cărora se află arme americane sau trupe plătesc pentru asta și au finanțat industria americană de război.
Trump schimbă paradigma
Donald Trump a schimbat complet paradigma. În viziunea sa, Europa este o piață comercială bogată. Indiferent de ce va urma, epoca Trump marchează o ruptură clară în relația transatlantică. Europa se vede nevoită să accepte faptul că Statele Unite își mută prioritățile către alte regiuni. Războiul comercial declanșat de Trump scoate la iveală și o altă realitate: economia americană are totuși nevoie de piața europeană, în special pentru exporturile din industria de apărare.
Parteneriatul între democrațiile occidentale, considerat odinioară indestructibil, este acum pus sub semnul întrebării. Deși la summitul NATO liderii europeni au părut să-l aclame pe Trump, era evident că acest comportament era parte a unei strategii de a-l convinge, nu un gest autentic de susținere. În ciuda presiunilor, niciun stat european, cu posibila excepție a Poloniei, nu este dispus să aloce 5% din PIB pentru apărare. Această lipsă de voință reflectă o neîncredere în actuala dinamică transatlantică și o speranță naivă că lucrurile vor reveni la normal după Trump.
În acest eșafodaj strategic, România nu își permite să aleagă
Statele europene încearcă să gestioneze această tranziție, sperând ca retragerea strategică americană să fie una lentă, permițându-le să se adapteze. Această luptă reflectă o realitate dureroasă: autonomia în materie de securitate este încă departe. Speranța că odată cu plecarea lui Trump, relațiile transatlantice vor reveni la „normalul” de dinainte este o iluzie. S-a produs o schimbare fundamentală în felul în care Statele Unite percep Europa și acest lucru a început chiar din timpul administrațiilor democratice.
România, deși geografic parte a Europei, își bazează securitatea în continuare pe prezența americană. Aceasta oferă un nivel de certitudine, însă nu și pe termen lung. Marile puteri au capacitatea de a-și crește angajamentele, dar statele mici nu. În acest caz, statul român, afectat de subfinanțarea cronică a armatei, nu își permite să adopte o poziție originală sau să aleagă între SUA și UE. Este dependentă de ambele axe, cea de securitate americană și cea economică europeană și trebuie să mențină un echilibru delicat.
The post Statele Unite au apărat Europa timp de 80 de ani. Cum a schimbat venirea lui Donald Trump la Casa Albă relația transatlantică appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Feraru Marcela