Eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, a anunțat că legislativul comunitar nu va accepta propunerea de reducere cu 204 miliarde de euro a bugetului pentru perioada 2028-2034, prezentată de președintele Consiliului European, António Costa.
Mureșan avertizează că diminuarea finanțării ar putea afecta capacitatea UE de a investi în apărare, cercetare și consolidarea economiei, în timp ce Costa susține că noua variantă reprezintă un compromis necesar pentru menținerea contribuțiilor naționale la un nivel rezonabil.
„Pachetul de negociere propus astăzi de președintele Consiliului European, António Costa, este contrar intereselor întregii Uniuni Europene.
Ca negociator-șef al Parlamentului European, anunț că Parlamentul, care are ultimul cuvânt în aprobarea bugetului, nu va accepta aceste tăieri în viitorul cadru financiar multianual”, a transmis eurodeputatul PNL, într-un comunicat.
Propunerea lui Costa reduce cu 204 miliarde de euro, aproximativ 10%, valoarea proiectului inițial prezentat de Comisia Europeană în iulie 2025.
Președintele Consiliului European susține că ajustarea este necesară pentru a menține contribuțiile statelor membre la un nivel suportabil și pentru a obține un acord între cele 27 de guverne.
Potrivit informațiilor publicate de Politico, noua variantă reduce cu încă aproximativ 44 de miliarde de euro bugetul față de proiectul de negociere anterior, elaborat în timpul președinției irlandeze a Consiliului UE.
Una dintre modificările importante vizează politica de coeziune, pentru care sunt prevăzute reduceri de aproximativ 8 miliarde de euro față de versiunea precedentă. Subvențiile agricole ar urma să fie menținute.
Mureșan: Reducerile afectează finanțarea noilor priorități ale UE
Siegfried Mureșan consideră că menținerea finanțării pentru agricultură și coeziune reprezintă o victorie de etapă pentru Parlamentul European și pentru statele care au susținut protejarea acestor politici.
„Aspectul pozitiv al acestui pachet de negociere este că, în urma luptei pe care noi, Parlamentul European, am dus-o alături de Prietenii Coeziunii, politica agricolă comună și politica de coeziune nu au fost afectate”, a afirmat eurodeputatul.
El a amintit că Parlamentul European a respins încă de la prezentarea proiectului Comisiei ideea ca noile priorități ale Uniunii să fie finanțate prin reducerea fondurilor destinate agriculturii și regiunilor.
Totuși, Mureșan avertizează că reducerea totală de peste 200 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei ar lăsa insuficiente resurse pentru domenii precum apărarea, cercetarea și consolidarea competitivității economice.
„Aceste tăieri transmit un mesaj greșit oamenilor, după ce am căzut cu toții de acord, la nivel european, că aceste domenii trebuie finanțate cu prioritate în următorii ani, pentru a întări Europa în fața provocărilor globale din economie și securitate”, a transmis acesta.
Eurodeputatul a cerut Consiliului European să prezinte o variantă îmbunătățită a bugetului și a subliniat că Parlamentul va continua să negocieze pentru menținerea unui nivel ridicat al fondurilor europene destinate României. El a cerut, totodată, Guvernului de la București să colaboreze cu statele membre care se opun reducerilor.
Ce propune António Costa: mai mulți bani pentru apărare și competitivitate, dar un buget mai mic
Președintele Consiliului European susține că noua variantă păstrează echilibrul între prioritățile strategice ale UE și politicile tradiționale. Comparativ cu actualul buget pentru perioada 2021-2027, propunerea prevede o creștere cu 120% a finanțării pentru competitivitate și cu 232% a fondurilor destinate apărării. Bugetul pentru gestionarea migrației și controlul frontierelor ar urma să se dubleze, iar finanțarea pentru acțiunea externă a UE să crească cu 23%.
Costa afirmă că politica agricolă comună și politica de coeziune vor rămâne împreună cea mai mare componentă a viitorului buget, prin intermediul unui nou fond destinat sprijinirii acestor domenii.
Propunerea include și majorări pentru programele europene de cercetare și educație. Horizon Europe ar urma să primească cu 57% mai multe fonduri față de actualul cadru financiar, iar Erasmus, cu 25% mai mult. Totodată, 35% din cheltuielile programelor ar urma să contribuie la obiectivele climatice și de mediu.
Pentru a limita creșterea contribuțiilor naționale, Costa propune și un pachet de noi surse de venituri proprii ale Uniunii Europene. Acesta include venituri din serviciile digitale ale marilor companii, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, deșeurile electronice nereciclate, produsele din tutun și sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
Cele cinci surse ar putea genera împreună aproximativ 60 de miliarde de euro anual, potrivit estimărilor prezentate de președintele Consiliului European. Costa a precizat că introducerea treptată a unor taxe, precum cele legate de emisiile de carbon și produsele din tutun, ar urma să limiteze impactul asupra statelor membre cel mai afectate.
Propunerea preia și ideea unei contribuții din veniturile serviciilor digitale, susținută de Parlamentul European. În schimb, taxarea criptoactivelor și veniturile provenite din viitoarele licitații pentru spectrul radio vor rămâne în continuare în analiză.
În privința contribuțiilor naționale, Costa estimează o creștere medie de la 0,80% la 0,82% din venitul național brut al statelor membre. El consideră că noul pachet reprezintă o bază realistă pentru un acord.
Negocierile continuă, iar Parlamentul European trebuie să aprobe bugetul
Viitorul cadru financiar multianual stabilește modul în care Uniunea Europeană își distribuie resursele pentru o perioadă de șapte ani, între 2028 și 2034. Bugetul trebuie negociat de statele membre și aprobat de Parlamentul European, care are dreptul să îl accepte sau să îl respingă.
Liderii europeni urmează să discute propunerea la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare. António Costa a declarat că va continua consultările cu șefii de stat și de guvern pentru a apropia pozițiile și a obține un acord.
Disputa privește atât dimensiunea totală a bugetului, cât și modul în care sunt distribuite fondurile între prioritățile noi – apărare, competitivitate și cercetare – și politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea. Statele care solicită limitarea cheltuielilor europene au cerut reduceri suplimentare, în timp ce țările beneficiare ale fondurilor de coeziune se opun diminuării resurselor destinate dezvoltării regionale.
Pentru România, negocierile sunt importante în condițiile în care fondurile europene pentru agricultură și coeziune reprezintă surse esențiale de finanțare. Mureșan a afirmat că va continua să urmărească menținerea unui nivel ridicat al alocărilor pentru țara noastră.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






