Rusia nu a fost de acord cu un armistițiu de 20 de zile. Ce măsuri iau țările din Europa de Est pentru a-și crește securitatea

• Rusia cere teritoriile celor patru provincii anexate pe care armata nu le poate cuceri.
• Ucraina și Moscova au convenit pentru un schimb de prizonieri bolnavi sau mai tineri de 25 ani.
• Cele două armate vor face un schimb de 6.000 de militari morți.

În urma negocierilor de ieri, Rusia nu este de acord cu încetarea focului și cere teritoriile din patru provincii anexate ilegal în 2022, pe care armata nu reușește să le și cucerească complet. Cele două părți au agreat însă un schimb de aproximativ 1.200 de prizonieri, răniți sau mai tineri de 25 ani, și o încetare a focului pentru una-două zile pentru un schimb de 6.000 de militari morți și ridicarea trupurilor militarilor căzuți pe front.

Ce condiții pune Rusia pentru pace?

Un război se poate termina în două feluri. Dacă una din părți câștigă iar cealaltă se declară învinsă sau dacă se fac negocieri de pace. Trump a convins Rusia și Ucraina să înceapă negocierile de pace, dar niciuna din părți nu pare să câștige. Trump a cerut împreună cu UE și Marea Britanie ca aceste negocieri să aibă loc pe timpul unui armistițiu de 30 de zile. Însă Rusia refuză acest armistițiu. Rusia cere teritoriile din cele patru provincii pe care Armata Rusă nu a reușit să le cucerească în totalitate.

Herson, cea mai de la vest, Armata Rusă a cucerit-o doar 50%. Următoarea, Zaporijia, a cucerit tot la fel, 50%. În Donetsk a cucerit ceva mai mult, în jur de 70%. Iar în Luhansk, peste 90%. Ucraina nu o să renunțe la jumătate din regiunea Herson.

Odesa, dacă ar fi cucerită, România și Republica Moldova ar avea graniță cu Rusia, lucrul care ar complica situația de securitate a României. Ucraina a venit cu cerințe mult mai normale și anume negocierea teritoriilor, pornind de la actuala linie a frontului, întoarcerea copiilor ucrainieni.

Ce măsuri iau țările din Europa pentru a-și crește securitatea?

Țările din Europa de Est au discutat măsurile pentru creșterea securității. Mark Rutte vorbea nu doar de 3,5% pe cheltuieli de apărare și 1,5% pe infrastructură, dar, în primul rând, creșterea numărul de militari. Aceasta este marea problemă a Europei. România are graniță la nord și la est cu Ucraina și Republica Moldova de 1.800 de kilometri, dublu decât frontul ucrainean, deci ar avea nevoie de 2 milioane de militari pentru a se apăra.

Toate armatele țărilor europene din NATO, dacă ar veni în România, de abia ar face acest număr. Este clar că România, în primul rând, trebuie să crească numărul de militari. Acest lucru a fost cerut de Secretarul General NATO. Până acum, doar Germania a anunțat că își va crește numărul de militari.

The post Rusia nu a fost de acord cu un armistițiu de 20 de zile. Ce măsuri iau țările din Europa de Est pentru a-și crește securitatea appeared first on Aleph News.