NOU DELHI – Roverul indian pe Lună și-a încheiat plimbarea pe suprafața lunară și a fost pus în modul de repaus la mai puțin de două săptămâni de la istorica sa aterizare în apropierea polului sud lunar, a anunțat misiunea spațială indiană.
“Roverul își încheie misiunile. Acum este parcat în siguranță și setat în modul sleep”, iar lumina zilei pe acea parte a Lunii se apropie de sfârșit, a precizat Organizația indiană de cercetare spațială într-un comunicat transmis sâmbătă târziu.
Sarcinile utile ale roverului sunt oprite, iar datele pe care le-a colectat au fost transmise pe Pământ prin intermediul landerului, se mai arată în comunicat.
Se aștepta ca modulul de aterizare și roverul Chandrayaan-3 să funcționeze doar o zi lunară, ceea ce echivalează cu 14 zile pe Pământ.
“În prezent, bateria este complet încărcată. Panoul solar este orientat pentru a primi lumina la următorul răsărit de soare, așteptat pe 22 septembrie 2023. Receptorul este ținut aprins. În speranța unei treziri reușite pentru un alt set de misiuni!”, se arată în comunicat.
Nu s-a spus nimic despre rezultatul căutărilor efectuate de rover pentru a găsi semne de apă înghețată pe suprafața lunară, care ar putea ajuta viitoarele misiuni ale astronauților, ca o potențială sursă de apă potabilă sau pentru a face combustibil pentru rachete.
La începutul acestei săptămâni, agenția spațială a declarat că roverul lunar a confirmat prezența sulfului și a detectat alte câteva elemente. Instrumentul spectroscopului indus de laser al roverului a detectat, de asemenea, aluminiu, fier, calciu, crom, titan, mangan, oxigen și siliciu la suprafață, a precizat aceasta.
Ziarul Indian Express a declarat că aparatura electronică de la bordul misiunii indiene pe Lună nu este proiectată să reziste la temperaturi foarte scăzute, mai puțin de minus 120 de grade Celsius ( minus 184 de grade Fahrenheit) în timpul nopții pe Lună. Noaptea lunară se prelungește, de asemenea, cât 14 zile pe Pământ.
Pallava Bagla, scriitor de știință și coautor al unor cărți despre explorarea spațială a Indiei, a declarat că roverul are o putere limitată a bateriei.
Datele s-au întors pe Pământ și vor fi analizate de oamenii de știință indieni ca o primă privire și apoi de comunitatea globală, a spus el
Până la răsăritul soarelui pe Lună, roverul s-ar putea să se trezească sau nu, deoarece aparatele electronice mor la temperaturi atât de scăzute, a spus Bagla.
Fabricarea de circuite și componente electronice care pot supraviețui la temperaturile foarte scăzute de pe Lună, această tehnologie nu există în India, a spus el.
După o tentativă eșuată de a ateriza pe Lună în 2019, India s-a alăturat săptămâna trecută Statelor Unite, Uniunii Sovietice și Chinei, fiind doar a patra țară care a atins acest obiectiv.
Misiunea reușită prezintă poziția în creștere a Indiei ca o putere tehnologică și spațială și se potrivește cu dorința premierului Narendra Modi de a proiecta imaginea unei țări în ascensiune care își afirmă locul în elita globală.
Misiunea a început în urmă cu mai bine de o lună, la un cost estimat de 75 de milioane de dolari.
Succesul Indiei a avut loc la doar câteva zile după ce Luna-25 a Rusiei, care viza aceeași regiune lunară, s-a rotit pe o orbită necontrolată și s-a prăbușit. Aceasta trebuia să fie prima aterizare lunară reușită a Rusiei după o pauză de 47 de ani.
Șeful corporației spațiale rusești Roscosmos, controlată de stat, a atribuit eșecul lipsei de expertiză din cauza întreruperii îndelungate a cercetărilor lunare care a urmat ultimei misiuni sovietice pe Lună, în 1976.
Activă încă din anii 1960, India a lansat sateliți pentru ea însăși și pentru alte țări și a reușit să pună unul pe orbita planetei Marte în 2014. India plănuiește prima sa misiune către Stația Spațială Internațională anul viitor, în colaborare cu Statele Unite.
