România se află pe ultimul loc în utilizarea e-guvernării din cauza lipsei de alfabetizare financiară și a încrederii scăzute în guvernanți

• România se află pe ultimul loc în utilizarea e-guvernării, în ciuda unei infrastructuri digitale bune.
• Problema ține de alfabetizarea financiară și încrederea scăzută în guvernanți.
• Rezolvarea presupune educație, transparență și o debirocratizare puternică a autorităților.

În Uniunea Europeană, din ce în ce mai mulți cetățeni aleg să acceseze serviciile publice
online iar acest trend crește constant. Țările nordice, precum Danemarca, Țările de Jos și
Finlanda, sunt exemple clare de succes în utilizarea e-guvernării. Pe de altă parte, țara noastră
se află mult în urmă, cu o adoptare scăzută a acestor platforme. Ce anume face diferența între
statele europene și cum pot autoritățile să încurajeze cetățenii să folosească serviciile online?

Ce impact are utilizarea serviciilor publice online asupra relației cetățeanului cu statul?

„Din nou, ne clasăm undeva în coada acestui top, unde ne-am fi dorit să fim mult mai în față, pentru că România nu este așa, având o infrastructură digitală foarte bună. Am fi zis că, având acces la internet de bună calitate, cu siguranță avem și o utilizare largă a serviciilor de diverse feluri. Iată că nu este așa, pentru că utilizarea acestor servicii de e-guvernare depinde, pe de o parte, de alfabetizarea financiară și de această segregare puternică. Avem țările nordice, în special, Olanda putând fi considerată ca parte din această tipologie, deci avem Danemarca, Finlanda și Olanda pe primele trei locuri, iar România și Bulgaria pe ultimele două locuri, Bulgaria fiind chiar înaintea noastră de data aceasta. Deci, nu ține de ce fel de acces la internet ai sau ce viteză ai, ci ține de un anumit grad de alfabetizare financiară, care nouă ne lipsește.

Pe lângă aceasta, mai depinde și de deciziile celor care guvernează să implementeze ceea ce se numește e-guvernare. E-guvernarea presupune interacțiunea autorităților cu cetățenii prin intermediul diverselor platforme, iar acest proces necesită multă încredere. Dacă ne uităm la cum arată structura încrederii în Europa, vedem că țările nordice beneficiază de un grad ridicat de încredere din partea cetățenilor în guvernanții lor, pe când în România, din păcate, nu acordăm încrederea cuvenită guvernanților, vecinilor, dar nici ei nouă. Astfel, ajungem pe ultimul loc în acest top.

Această situație are o rezolvare complexă, care implică educație, alfabetizare financiară și un comportament transparent din partea guvernanților pentru a genera încredere. Abia după ce ai încredere în guvernanți, poți avea încredere că interacțiunea prin intermediul platformelor îți poate aduce beneficii, iar nu trebuie să mergi la ghișeu să depui dosare sau să interacționezi cu un om sperând că îți va rezolva problema. Abia după aceea vom ajunge și noi să avem parte de interacțiuni digitale la nivel larg. În România există deja utilizare, dar nu la nivel larg, iar acest lucru va însemna mai mult timp pentru cetățeni și mai multă liniște pentru autorități. Totuși, pentru autorități, înseamnă o debirocratizare semnificativă, astfel încât toate lucrurile să se întâmple online”, a declarta pentru Aleph News, Romulus Oprică, sociolog

The post România se află pe ultimul loc în utilizarea e-guvernării din cauza lipsei de alfabetizare financiară și a încrederii scăzute în guvernanți appeared first on Aleph News.