În rândul statelor UE, datele furnizate de Eurostat au arătat o creștere a ponderii persoanelor care consumă zilnic alcool în 2025, prin raportarea la diferite categorii de vârstă.
În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani datele au arătat că aproximativ 1% dintre aceștia consumă în fiecare zi alcool. Procentul consumatorilor zilnici crește odată cu vârsta participanților la sondaj, ajungând până la aproximativ 9% în rândul celor de 65 de ani și peste.
Vezi această postare pe Instagram
Aproximativ 5% din rândul persoanelor de 16 ani și peste consumă alcool în fiecare zi, 19,2% consumă alcool săptămânal și 21,8% în fiecare lună. Totuși, la nivel general, aproximativ 21% consumă alcool mai rar decât o dată pe lună, iar mai mult de o treime nu a consumat alcool niciodată sau cel puțin nu pe parcursul anului 2025.
82% dintre băieții de 16 ani și 80% dintre fete au consumat alcool cel puțin o dată
Pentru tineri, indicatorul important este consumul episodic excesiv, și mai puțin consumul zilnic. Potrivit celor mai recente date ESPAD, unul din trei elevi au consumat alcool înainte de a împlini vârsta de 13 ani și aproximativ 30% dintre elevii europeni (15-16 ani) au declarat că au băut cinci sau mai multe băuturi la o singură ocazie într-un interval de 30 de zile. Cele mai mari ponderi ale consumului excesiv ocazional se înregistrează în Danemarca, Germania și Austria.
Potrivit aceleiași surse, consumul de alcool în rândul adolescenților de 16 ani din România, în anul 2024, a fost mai răspândit în rândul băieților: 82% dintre aceștia și 80% dintre fete au consumat alcool cel puțin o dată în viață, 54% dintre băieți și 47% dintre fete au consumat alcool în ultimele 30 de zile și doar 13%, respectiv 10%, au consumat alcool excesiv într-un interval de 30 de zile.
7 din 10 elevi în vârsta de 15 ani din România consideră că este „destul de ușor” sau „foarte ușor” de obținut o băutură alcoolică.
Mesaje pe sticlele de alcool. Proiect amânat
Potrivit unei comparații realizate de StatRanker, care prezintă prognoze atribuite Organizației Mondiale a Sănătății pentru 2026 într-un subset de 18 țări, cele care au înregistrat cel mai mare consum de alcool – exprimat prin câți litri de alcool pur au fost consumați per persoană cu vârsta de cel puțin 15 ani – sunt: România (17,02), Georgia(15,02), Letonia (13,29), Germania (11,97), Austria (11,97), Lituania (11,77), Moldova (11,5), Irlanda (11,47), Luxemburg (11,31) și Estonia (11,28).
Care sunt principalele consecințe ale consumului de alcool și ce face UE pentru a-l reduce?
„Consumul excesiv de alcool — fie cu o singură ocazie, fie în timp — poate afecta grav sănătatea. Consumul de alcool afectează întregul organism: ficatul, creierul, intestinele, pancreasul, plămânii, sistemul cardiovascular, sistemul imunitar și multe altele. Cercetările actuale indică riscuri pentru sănătate chiar și în cazul consumului unor cantități mici de alcool, indiferent de tipul băuturii”, avertizează specialiștii Institutului Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA în 2026.
Prin planul european de combatere a cancerului, UE și-a propus ca obiectiv scăderea cu cel puțin 10% a consumului nociv de alcool, însă evaluările nu confirmă atingerea acestei ținte. Însă, încă de la lansarea programului în 2021, Comisia Europeană și-a propus inițial ca până la finalul anului 2023 să publice un proiect legislativ prin care să devină obligatorie introducerea avertismentelor de sănătate vizibile pe toate sticlele de alcool comercializate pe piața unică, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Un proiect de raport publicat în martie 2026 de Comisia pentru sănătate publică a Parlamentului European solicita Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative pentru introducerea avertismentelor de sănătate pe etichetele băuturilor alcoolice.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.







