România importă democrație din Franța. Care sunt caracteristicile sistemului politic francez

• După 1958, președinții Franței aveau un mandat de 7 ani, redus la 5 ani în 2000.
• Franța a fost una din țările fondatoare ale Uniunii Europene, în 1993 și a aderat la euro în 1999.
• În Franța, prim-ministrul este desemnat de președintele țării, dar nu îl poate demite.

Căderea Bastiliei, 1789 este simbolul victoriei libertății în Europa, iar pentru Franța, începutul politicii democratice moderne. Însă până la o democrație stabilă au mai trecut 170 de ani. În 1958 a fost adoptată noua constituție, care a pus bazele actualului sistem semiprezidențial. În deceniile următoare, Franța a trecut prin mai multe crize, dar sistemul politic, cu mici modificări, a rămas același.

Care sunt caracteristicile sistemului politic francez

Sistemul politic francez contemporan a fost format, într-adevăr, în 1958. La baza lui a stat, în mare parte, Charles de Gaulle. El a fost cel care a contribuit semnificativ la redactarea constituției țării, pe care se bazează și astăzi Franța, pentru a asigura stabilitatea politică și administrativă. Această constituție prevede un sistem semiprezidențial, ceea ce înseamnă că președintele și parlamentul au o influență aproximativ egală în adoptarea legilor și în guvernarea țării. Totuși, puterea președintelui este mai mare. De exemplu, el este cel care numește prim-ministrul. Prim-ministrul nu poate fi demis de către președinte, dar, de obicei, acesta îl poate forța, dacă este cazul, să își dea demisia. Foarte puțini prim-miniștri ai Franței și-au dus mandatul de patru ani până la capăt.

Alegerile din Franța se desfășoară pe o perioadă de cinci ani atât pentru președinte, cât și pentru parlament. Actualul președinte, Emmanuel Macron, a fost ales în 2017, apoi reales în 2022, iar mandatul său va expira în 2027, adică peste doi ani.

În situații excepționale, președintele poate ocoli Parlamentul pentru a-și impune deciziile, adresându-se poporului prin referendum. De asemenea, există un articol special, articolul 16 din Constituție, care prevede că, în situații de criză, puterea decizională să se concentreze în mâinile președintelui.

Într-o lume ideală, partidul majoritar din Parlamentul Franței, care este, de altfel, bicameral, este același cu cel din care face parte și președintele. Însă, în realitate, se poate întâmpla ca partidul președintelui să fie în minoritate. În acest caz, cutuma este ca președintele să numească un prim-ministru din partidul majoritar.

Aceasta este situația numită „coabitare”, adică un echilibru relativ în care președintele guvernează cu sprijinul unei majorități din partea opoziției.

Ar putea Franța fi inspirație pentru România

Niciun sistem politic nu este ideal. Așa cum situația politică din fiecare țară evoluează de la an la an sau de la patru în patru ani, ar putea exista un context favorabil în care președintele României să fie o persoană responsabilă, care respectă democrația și principiile statului de drept.

În acest caz, dacă puterea s-ar concentra în mâinile sale sau dacă ar exista o colaborare cât de cât echilibrată cu Parlamentul, atunci da, sistemul francez ar putea fi o soluție mai bună pentru România. Dar, încă o dată, totul depinde foarte mult de persoana care ocupă funcția și de respectul său față de valorile democratice. Dacă ar exista o astfel de persoană, atunci un sistem prezidențial cu o colaborare eficientă între președinte și Parlament ar putea fi o soluție mai bună.

The post România importă democrație din Franța. Care sunt caracteristicile sistemului politic francez appeared first on Aleph News.