Riscul deceselor crescute de cinci ori din cauza căldurii extreme până în 2050

Efectele căldurii extreme asupra sănătății umane riscă să crească semnificativ în deceniile următoare, potrivit unui raport al experților internaționali publicat miercuri. În lipsa măsurilor împotriva schimbărilor climatice, decesele asociate căldurii ar putea înmulți de aproximativ cinci ori până în 2050.

Potrivit studiului publicat în jurnalul medical The Lancet, în contextul unei încălziri globale de 2 grade Celsius până la sfârșitul secolului (estimată să atingă 2,7 grade Celsius până în 2100), numărul deceselor anuale legate de căldură ar putea crește cu 370%. Încălzirea excesivă este doar unul dintre pericolele majore pentru sănătatea umană asociate creșterii utilizării combustibililor fosili.

Amenințările aduse de căldură extremă sunt doar o parte a riscurilor evidențiate în raport, care include 47 de indicatori. Secetele frecvente, riscul de foamete pentru milioane de oameni, răspândirea bolilor transmise de țânțari și presiunea asupra sistemelor sanitare sunt doar câteva dintre acestea.

În 2022, în medie, locuitorii din întreaga lume au fost expuși la 86 de zile cu temperaturi extrem de periculoase. În plus, numărul deceselor cauzate de căldură la persoanele cu vârste peste 65 de ani a crescut cu 85% între 1991-2000 și 2013-2022.

Cu perspectivele unui viitor cu temperaturi tot mai ridicate, raportul evidențiază o serie de consecințe, inclusiv insecuritatea alimentară și răspândirea bolilor infecțioase. Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, așa cum este stipulat în Acordul de la Paris, este considerată o necesitate urgentă pentru sănătatea publică.

În ciuda unor semne de progres, cum ar fi scăderea numărului de decese asociate poluării aerului sau creșterea investițiilor în energii verzi, există îngrijorări legate de angajamentele actuale ale țărilor în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Apropiindu-se Conferința Părților (COP) de la Acordul de la Paris, Organizația Națiunilor Unite a atras atenția că angajamentele actuale conduc doar la o scădere cu 2% a emisiilor, departe de ținta recomandată de 43% pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Este subliniată necesitatea unor acțiuni mai decisive pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili și pentru protejarea populațiilor vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice.