Raport CEPA: Europa este vulnerabilă în fața rachetelor și dronelor rusești. Europenii sunt dependenţi de Patriot şi SAMP/T, iar producţia de interceptoare nu face faţă maşinăriei de război a lui Putin

• Producția anuală de interceptoare Patriot este de 850 de bucăți pe an, mai mică decât producția rusească de rachete balistice.
• Pentru doborârea unei rachete balistice este nevoie de două sau trei rachete interceptoare.
• România are trei sisteme Patriot operaționale. Problema o reprezintă accesul la rachete interceptoare.
• Războiul din Ucraina a pus accentul pe importanța producției interne de interceptoare.

Este Europa apărată în fața rachetelor și dronelor rusești? Un raport recent al CEPA, citat de Monitorul Apărării, arată că nu. La peste trei ani de la începutul războiului din Ucraina, europenii sunt mult prea dependenți de sistemele Patriot şi SAMP/T, care îi pot apăra de armele rusești, spun analiștii.

Pe lângă această dependență, astfel de echipamente sunt produse chiar și acum într-un număr mult prea mic comparativ cu capacitatea Rusiei de producție a rachetelor care ar putea ataca statele aliate. România face și ea parte din statele care s-au dotat cu sisteme antiaeriene Patriot, având în acest moment trei sisteme complet operaționale, după ce unul a fost donat Ucrainei. Problema o reprezintă, însă, accesul la interceptoare.

Ce indică raportul CEPA despre apărarea europeană

Raportul arată că, în acest moment, Europa și, implicit România, ar fi vulnerabile în fața unor atacuri rusești, precum cele care au loc în această perioadă în Ucraina. Mai precis, este vorba despre capacitatea de producție a rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot și SAM-T, cele două sisteme aeriene pe care se bazează europenii. Estimările arată că, în acest moment, sunt produse în jur de 850 de rachete interceptoare pentru Patriot pe an, cu obiectivul de a ajunge la o producție de 1.300 până în 2027 și 1.470 pe an până în 2029.

Un număr însă mult prea mic comparativ cu câte rachete balistice poate produce Rusia anual, rachete care ar putea lovi, într-un eventual conflict, Europa. Este, de asemenea, îngrijorător și faptul că acest număr este cu atât mai mic, având în vedere că o rachetă balistică necesită mai multe rachete interceptoare pentru a fi doborâtă. Nici cu sistemele SAM-T nu stau europenii prea bine, asta pentru că rata anuală de producție este între 230 și 270 de rachete interceptoare pe an și oricum performanța acestui sistem, în Ucraina, nu se compară cu cea a sistemului Patriot.

Astfel, lecția pe care o învață Europa în războiul din Ucraina este că trebuie să producă intern rachete interceptoare, altfel ajunge în situația în care sunt acum ucrainenii, care au în dotare sisteme Patriot, dar nu au rachete pentru ele. România poate învăța și ea o lecție de aici. România are o apărare stratificată, avem sistemele AEG Stashor, care au o rază de 200 de kilometri de acțiune, bineînțeles, avem sistemele Patriot cu 140 de kilometri de rază de acțiune și sistemele pe care le acționăm în prezent, Shorad, Vishorad, precum și sisteme portabile. Comparația, însă, care se face zilele acestea cu sistemul antiaerian israelian, este una exagerată, pentru că Israel, cu o suprafață cu mult mai mică decât cea a României, are 15 sisteme de acest fel.

Prin urmare, România ar trebui să pună mai mult accent pe producția internă de rachete, pentru că, într-un eventual conflict, nu trebuie să aștepte livrări din alte state, livrări care pot veni sau nu, având în vedere discrepanța dintre cerere și ofertă.

Ce ar putea să facă România pentru a rezolva această problemă

Atunci când nu e vorba despre achizițiile de echipamente militare, România ar putea să pună un accent mult mai mare pe colaborarea dintre companiile externe și companiile din industria românească de apărare. Ar putea să pună un accent foarte mare pe producția internă de rachete pentru astfel de sisteme, pentru că, așa cum am văzut și în războiul din Ucraina și așa cum a declarat în repetate rânduri președintele american Donald Trump, aceste rachete sunt la mare căutare de către statele europene, mai ales având în vedere amenințarea venită dinspre Rusia, precum și faptul că producția nu poate să reziste la nivelul mașinii de război a președintelui rus Vladimir Putin.

România trebuie să se concentreze, în primul rând, pe producția internă de echipamente, dar în special pe rachete interceptoare sau drone interceptoare.

The post Raport CEPA: Europa este vulnerabilă în fața rachetelor și dronelor rusești. Europenii sunt dependenţi de Patriot şi SAMP/T, iar producţia de interceptoare nu face faţă maşinăriei de război a lui Putin appeared first on Aleph News.