

- Zelenski: Întârzierea Rusiei cu propunerile de pace este o „batjocură la adresa întregii lumi”.
- Kievul a fost lovit puternic noaptea trecută de rachete și drone, cel puțin 8 persoane au fost rănite.
- Ucraina și Rusia fac cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului.
Cel puțin opt persoane au fost rănite în mai multe valuri de explozii care au zguduit Kievul în noaptea de 24 mai, în timpul unui atac masiv cu drone și rachete rusești. Bombardamentele Rusiei au avut loc imediat după cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului și a durat până în dimineața de sâmbătă.
De ce întârzie Rusia cu memorandumul promis de către Putin lui Trump, în care să fie trecute cerințele pentru un acord de pace?
Președintele Zelenski a declarat că întârzierea Rusiei în prezentarea unui memorandum pentru pace reprezintă o bătaie de joc la adresa întregii lumi. Este tot mai clar că Vladimir Putin nu urmărește doar anexarea celor patru regiuni ocupate, ci dorește întreaga Ucraină.
Aceste estimări au fost împărtășite de majoritatea statelor, inclusiv de NATO și România. La finalul anului 2022, un ministru al apărării avertiza că România ar putea ajunge să aibă graniță directă cu Rusia. Declarații similare au fost făcute și de șeful Statului Major General, generalul Gheorghiță Vlad, care a vorbit în mod repetat despre riscul unei escaladări a conflictului.
Este evident că Moscova caută constant pretexte pentru a-și justifica acțiunile. Recent, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a adăugat o nouă condiție pentru pace: schimbarea președintelui Zelenski.
Încă din 11 martie, Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut un armistițiu și o încetare necondiționată a focului. Ucraina s-a declarat de acord, însă Rusia continuă să amâne. După discuția telefonică dintre Putin și Trump, liderul de la Kremlin a promis că va prezenta un memorandum cu cerințele pentru pace. De la câteva zile s-a ajuns deja la o săptămână de întârziere, iar incertitudinea persistă nu doar în legătură cu momentul în care documentul va fi prezentat, ci și în privința conținutului său.
Ieri s-a terminat exercițiul Dacian Spring, în care NATO a simulat apărarea României. Cât de pregătită este Alianța, dar și România, pentru a se apăra?
În prezent, Alianța Nord-Atlantică nu este pregătită pentru un conflict de tipul celui care se desfășoară în Ucraina. Analizând imaginile de la exercițiul „Dacia Spring”, se pot observa asalturi cu tancuri și diverse blindate — transportoare amfibii sau blindate pentru infanterie — o abordare care nu mai corespunde realității de pe frontul ucrainean, unde domină războiul cu drone.
Este esențial ca NATO și toate țările membre să adopte rapid o strategie bazată pe utilizarea dronelor în luptă, altfel riscă să intre într-un conflict cu un dezavantaj major.
Referitor la România, șeful Statului Major General, Gheorghiță Vlad, a recunoscut recent că armata română nu este pregătită să apere singură granița cu Ucraina, în special din cauza lipsei de apărare antiaeriană. România dispune în prezent doar de trei sisteme Patriot operaționale cu rază lungă de acțiune, iar licitația pentru achiziționarea sistemelor cu rază scurtă și medie (SHORAD/VSHORAD) întârzie de peste un an.
Totodată, România se confruntă cu un deficit de personal militar. Generalul Vlad a propus încă de anul trecut reintroducerea serviciului militar voluntar. Deși există un proiect de lege în acest sens, acesta nu a fost trimis de guvern către Parlament.
The post Putin trimite rachete în loc de propuneri de pace. Cel puțin opt persoane au fost rănite în mai multe valuri de explozii care au zguduit Kievul în noaptea de 24 mai appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Diana Zlătescu