Corneliu Bjola, profesor la Oxford, susține că vremea de așteptare pasivă s-a terminat, avertizând că statutul quo-ul strategic al României este periculoasă.
În contextul unei schimbări rapide a ordinii globale, un analist român cu funcții academice la Universitatea Oxford lansează un apel pentru o schimbare radicală a gândirii strategice din România. Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice, susține că țara noastră nu-și mai poate permite să fie un observator pasiv și trebuie să inițieze imediat discuții cu puterile nucleare europene – Franța și Marea Britanie – pentru crearea unei „umbrele nucleare europene” care să includă și componente desfășurate pe teritoriul românesc.
„Dezbaterea trebuie demarată acum!”, afirmă Bjola într-un interviu acordat News.ro. El critică lipsa de viziune a conducerii României, avertizând că perioada de bunăstare postbelică se poate încheia „foarte repede și brutal” dacă Europa nu realizează o integrare mai profundă, inclusiv pe planul securității. Ideea că România se poate permite să calculeze fiecare mișcare cu precauție excesivă este, în opinia sa, „extrem de păguboasă”.
Bjola identifică greșeli strategice majore. Printre acestea, decizia de a nu contribui cu trupe la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina postbelică, pe care o consideră o capitulare în fața războiului hibrid dus împotriva României. Pe plan intern, critică primarul general Nicușor Dan pentru că nu a acționat ferm împotriva dezinformării, un pericol pe care, spune el, președinta Maia Sandu l-a înțeles și l-a atacat imediat în Republica Moldova.
Analistul observă o schimbare recentă în atitudinea liderilor europeni, declanșată de agresivitatea Administrației americane Trump în afaceri externe, cum ar fi interesul pentru Groenlanda. Aceștia au înțeles, spune el, că o atitudine conciliantă nu a funcționat și încep să traseze linii clare.
Pentru supraviețuirea sa, Europa trebuie, în viziunea lui Bjola, să rezolve problema populismului intern, să avanseze spre o integrare mai strânsă și să construiască un bloc strategic mai larg cu aliați din întreaga lume, capabil să facă față atât Rusiei și Chinei, cât și, dacă este necesar, unei Americi mai imprevizibile.
Concluzie: Propunerea profesorului Bjola este una provocatoare, destinată să stârnească o dezbatere pe care o consideră vital amânată. Ea vine într-un moment de reevaluare tectonică a alianțelor și a securității europene. Indiferent dacă ideea unui arsenal nuclear european comun va câștiga teren, critica sa la adresa pasivității și a lipsei unei viziuni strategice românești coherente rămâne un semnal de alarmă pentru factorii de decizie din București.
