Poveștiri nebunești precum viața

Unul dintre cele mai cunoscute romane ale scriitorului rus Nikolai Leskov, Pelerinul vrajit (traducere de Adriana Liciu), a fost lansat la editura Humanitas Fiction.

 E vorba despre un roman care il aduce in prim-plan pe Ivan Severianici Fliaghin, „un protagonist cu totul exceptional, maret in aparitia sa, dupa cum il descrie cu exceptionala acuitate Leskov in chiar primul capitol al povestirii”. Povestile lui Leskov „sunt la fel de puternice precum fabulele si la fel de nebunesti precum viata”, scrie prozatoarea canadiana Alice Munro, laureata a Premiului Nobel pentru literatura in 2013. Ideea acestui roman, publicat initial in foileton in Russkii Mir din Sankt-Petersburg in 1873, a aparut in timpul unei calatorii a scriitorului pe lacul Ladoga si pe insula Valaam, locuita de calugari.

 „Pe un vas care face curse pe lacul Ladoga intre insula Konevet si Valaam, oamenii se aduna sa stea de vorba, ca sa le treaca timpul mai usor. Curand intervine in conversatie un personaj ciudat, cu par carunt inelat si vesmant calugaresc. Si porneste a povesti lucruri atat de bizare, incat tovarasii sai de calatorie sunt din ce in ce mai curiosi in legatura cu el. Apoi incepe sa le spuna istoria vietii lui, care se dovedeste mai neasteptata si mai plina de suspans decat orice si-ar fi putut imagina ei: omul, expert in imblanzirea cailor, lucrase pentru diferiti aristocrati, traise zece ani in desert, prizonier la tatari, se indragostise de o frumoasa tiganca, de al carei destin tragic nu fusese strain, luptase in razboi, gata sa moara pentru pacate reale sau numai de el inchipuite, in cele din urma imbracase vesmantul de calugar, urmand o menire straveche, dar aventurile nu s-au oprit aici… totul povestit pe un ton firesc, cu umor si asumat tragism deopotriva”.

 Nikolai Semionovici Leskov (1831-1895) s-a nascut in satul Gorohovo din gubernia Oriol. Tatal sau era judecator de instructie, iar mama sa provenea dintr-o familie de nobili scapatati. In 1857 a intrat in serviciul lui M. Scott, sotul englez al unei matusi, iar activitatea la compania Scott & Wilkens i-a adus o larga experienta in multe domenii. Anul 1861 il gaseste la Sankt-Petersburg, unde colaboreaza la diferite ziare si reviste. Cariera literara si-a inceput-o in 1862, odata cu publicarea nuvelei Pogassee delo (O afacere stinsa), mai tarziu aparuta si sub titlul Zasuha (Seceta), semnata cu pseudonimul Strebnitki, pe care si l-a pastrat, pentru unele scrieri, pana in 1869. Au urmat, in 1863, nuvele ca Jitie odnoi babi (Viata unei femei) si Ovtebik (Boul moscat), iar in 1864 romanul Nekuda (N-ai incotro) si mai cunoscuta povestire Lady Macbeth mtenskogo uezda (Lady Macbeth din judetul Mtensk, dupa care Sostakovici a creat mai tarziu opera cu acelasi titlu).

 Printre scrierile sale mai importante se numara Voitelnita (Razboinica, 1866), Soboriane (Clericii, 1872), Pelerinul vrajit (Ocearovannii strannik, 1873; Humanitas Fiction, 2019), Certogon (Izgonitorul diavolului, 1878), Levsa (Stangaciul, 1881). Nikolai Leskov s-a bucurat nu numai de pretuirea cititorilor rusi, ci si de cea a unor confrati precum Tolstoi, Cehov sau Gorki.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: