Un nou proiect de cercetare, AlPlast, sprijinit de Academia Austriacă de Științe, investighează contaminarea cu microplastice în rețeaua hidrografică a Alpilor, de la ghețari până la Dunăre. Coordonat de Marcel Liedermann de la Universitatea pentru Știința Vieții din Viena (BOKU), proiectul urmărește să analizeze impactul microplasticelor în diverse puncte de pe parcursul apei din Austria până în Dunăre.
Ce examinează proiectul AlPlast?
„Microplasticele sunt acum prezente chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii,” explică Liedermann. „Scopul nostru este să realizăm o analiză detaliată a ciclului apei în Alpi. Vom examina traseul apei de la ghețari până la Dunăre, colectând probe de-a lungul diferitelor puncte. Așa putem identifica sursele de poluare și evaluăm influența așezărilor, stațiilor de epurare și a locurilor industriale.”
Măsurători în Alpi
„Microplasticele sunt omniprezente,” spune Liedermann. „Din măsurătorile efectuate în 2015, știm că Dunărea transportă cantități semnificative de plastic. Cu AlPlast, dorim să determinăm sursele exacte ale acestui material și să estimăm impactul asupra întregului spațiu alpian.”
Unde se fac măsurători?
„Urmărim fluxul apei de la Ghețarul Sonnblick, trecând prin Rauriser Ache, Salzach și Inn, până în Dunăre. Acest lucru ne va oferi date importante despre concentrația microplasticelor în diverse fluvii și va consolida baza de date pentru Dunăre,” adaugă Liedermann. „Măsurătorile pe termen lung ne vor permite să observăm legătura dintre concentrația microplasticelor și evenimentele de inundații sau fluctuațiile sezoniere.”
Cantitatea de plastic în Dunăre
Liedermann estimează că până la 20 de tone de microplastice, particule mai mici de 5 milimetri, sunt transportate din Austria în Dunăre. „Chiar dacă pare o cantitate mică, microplasticele sunt extrem de mici și ușoare. Pentru a ajunge la 20 de tone, sunt necesare miliarde de particule mici. De asemenea, nu tot microplasticul este transportat; mari cantități se depun în și în jurul râurilor,” explică el.
Cum ajung microplasticele la ghețari?
„Microplasticele ajung în zonele îndepărtate prin intermediul vântului. Așezările și infrastructura umană din apropiere sunt surse ulterioare de contaminare,” spune Liedermann.
Problema microplasticelor
„Impactul microplasticelor asupra sănătății nu este încă pe deplin înțeles. Totuși, știm că aceste particule sunt deja parte integrantă a lanțului alimentar. Organismele acvatice consumă materialul, care ajunge apoi pe mesele noastre. Microplasticele pot fi suficient de mici pentru a traversa bariera sânge-creier. Impactul potențial al acestora este încă în studiu,” adaugă Liedermann. „Nu putem considera microplasticele ca fiind inofensive. Este responsabilitatea noastră să limităm cât mai mult contaminarea cu plastice.”
Microorganismele ca soluție
„Știm că există microorganisme care pot descompune anumite tipuri de plastice, cum ar fi poliesterul. Aceste microorganisme produc enzime care descompun plasticele în componentele lor de bază,” spune Liedermann. „În proiectul AlPlast, căutăm microorganisme care degradează plasticele și vom analiza enzimele lor. De asemenea, vom investiga biodegradabilitatea bioplasticelor și vom recomanda materiale mai sustenabile pentru viitor.”
Ce pot face cetățenii pentru a reduce poluarea cu microplastice?
„Microplasticele primare provin din fibre, fulgi sau pellet-uri de plastic produse industrial, ceea ce este dificil de controlat. Totuși, putem reduce microplasticele secundare printr-o gestionare adecvată a deșeurilor plastice. De asemenea, vântul, animalele sălbatice și evenimentele de vreme extremă pot redistribui plasticele, chiar dacă sunt eliminate corect,” concluzionează Liedermann.
Trebuie să trăim cu plasticul?
„În cele din urmă, cantitatea face diferența. Este nerealist să eliminăm complet plasticele, care sunt extrem de utile. Totuși, trebuie să facem pași pentru a reduce utilizarea lor și să prevenim contaminarea mediului. Managementul deșeurilor și deciziile politice au un rol crucial în această problemă globală,” afirmă Liedermann.
Prin proiectul AlPlast, cercetătorii aduc în prim-plan importanța monitorizării și gestionării microplasticelor, oferind o imagine mai clară asupra impactului acestora și căutând soluții pentru un mediu mai curat.
