Pariul electoral al lui Macron pune democrația din Franța pe masă. Ce se întâmplă cu țara după alegerile anticipate

• Franța și Regatul Unit se îndreaptă spre alegeri anticipate în contextul unor guverne slăbite și al tensiunilor politice care au divizat societățile.
• În Franța, partidele de stânga au format o alianță pentru a face față extremei drepte reprezentate de Rassemblement National (RN) în frunte cu Jordan Bardella.
• Președintele Macron a avertizat chiar asupra riscului unui „război civil”, iar Ministrul de Interne lucrează pe ipoteza unor proteste violente.

Două țări vecine se apropie de alegeri care au fost convocate din senin. Ambele au guverne care se așteaptă să cadă. În ambele țări, tensiunile politice au divizat familii și prieteni, scrie BBC.

„Situațiile sunt foarte diferite”, spune veteranul francez Nicolas Baverez. „În Marea Britanie suntem la sfârșitul unui ciclu politic. A fost absolut rațional ca Rishi Sunak să convoace alegeri anticipate și totul se desfășoară în conformitate cu sistemul parlamentar britanic. În Franța sărim în necunoscut”.

Partidele de stânga au format o alianță – Noul Front Popular – pentru a face față extremei drepte în alegeri. Președintele Macron a uimit țara în urmă cu două săptămâni când a convocat votul rapid ca reacție la înfrângerea sa de către extrema dreaptă la alegerile pentru Parlamentul European. El pare să fi crezut că o campanie fulger îi va scoate pe alegători din flirtul cu „extremele” și va readuce o majoritate de centru în Adunarea Națională.

Raliul Național (RN), de extremă dreapta, se află în continuare pe primul loc în sondaje, iar acum există o alianță de stânga – a cărei principală componentă este partidul de extremă stânga LFI – care este pe punctul de a ocupa locul al doilea. Cele mai probabile rezultate sunt fie o majoritate absolută a RN – și deci un guvern de extremă-dreapta – fie un parlament suspendat, care înseamnă paralizie.

Oricum ar fi, spune Baverez, riscurile sunt de trei feluri: în primul rând, o criză a datoriei suverane a Franței, deoarece piețele sfidează guvernul francez la fel cum au făcut-o cu fostul Prim-ministru al Regatului Unit, Liz Truss. În al doilea rând, violența pe stradă. Și în al treilea rând, colapsul instituțional.

Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, lider al partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), ar putea deveni următorul Prim-ministru al Franței.

Președintele Macron însuși a făcut aluzie la posibilitatea unui „război civil” – spunând că aceasta este concluzia logică a programelor extremei drepte și extremei stângi. Cuvintele sale – într-un podcast de luni – au fost interpretate ca o încercare de a speria alegătorii să se întoarcă spre centru, dar, potrivit lui Baverez, acest lucru este profund greșit.

Ministrul de Interne al lui Macron, Gérald Darmanin, a declarat că autoritățile lucrează pe ipoteza că ar putea exista proteste violente în serile primului și celui de-al doilea tur (30 iunie și 7 iulie).

Scenariul de coșmar ar fi o victorie a RN care ar duce la apeluri din partea extremei stângi la demonstrații, care ar deveni violente și la care s-ar alătura persoane de origine imigrantă din banlieues. Partidul de extremă stânga LFI are o bază largă de susținere în banlieues și a făcut din sprijinul pentru Gaza una dintre principalele sale teme de campanie.

Modul în care instabilitatea politică ar putea afecta Jocurile Olimpice, care încep la mai puțin de trei săptămâni după vot, este o altă întrebare care pare să nu fi fost luată în considerare de Președinte.

The post Pariul electoral al lui Macron pune democrația din Franța pe masă. Ce se întâmplă cu țara după alegerile anticipate appeared first on Aleph News.