În contextul discuțiilor la nivel european privind activele rusești înghețate în valoare de 230 de miliarde de dolari, creanța istorică a României pentru returnarea Tezaurului Național depus la Moscova devine o piesă cheie de negociere. Expertii evaluează că, prin votul său în Consiliul European, România ar putea obține angajamente ferme de la Federația Rusă pentru retrocedarea acestor valori, în schimbul sprijinului pentru deblocarea activelor.
Contextul actual: O creanță veche, o oportunitate nouă
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a reafirmat cu un an și nouă luni în urmă că România deține o „creanță validă, exigibilă și total legală” asupra Federației Ruse, moștenitoare a URSS. Aceasta se referă la peste 91,5 tone de aur ale BNR, evacuate pentru siguranță la Moscova în timpul Primului Război Mondial, când Rusia era aliată a României.
La cursul actual, acest aur are o valoare estimată de aproape 11 miliarde de euro. Întrebarea care se pune acum este dacă România poate folosi dreptul de vot în negocierile privind activele rusești înghețate în UE (aflate în custodia belgiană Euroclear) pentru a-și avansa în final această pretenție veche de peste un secol.
Istoricul și componența Tezaurului
Tezaurul României depus la Moscova între decembrie 1916 și august 1917 era compus din:
- Aurul BNR: 91,5 tone de aur fin sub formă de lingouri și monede (componenta majoră nereturnată).
- Bunuri culturale și istorice: Bijuteriile Reginei Maria, colecții numismatice, tezaure private, obiecte de artă din muzee, arhive de stat și manuscrise rare.
O parte din obiectele de artă (peste 39.000 de piese) au fost returnate în 1956, însă nicio restituire nu a inclus aurul Băncii Naționale. Potrivit instituției, guvernul român nu a renunțat niciodată la demersurile de recuperare.
Oportunitatea diplomatică și națională
Negocierile privind folosirea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei oferă României o poziție de putere neobișnuită. Având în vedere că orice acord final va necesita votul României în Consiliul European, țara noastră are o paletă de opțiuni:
- Poate cere, în schimbul votului favorabil, angajamente concrete de la Rusia pentru începerea discuțiilor multilaterale privind returnarea Tezaurului.
- Poate negocia includerea acestei creanțe în cadrul mai larg al discuțiilor de pace și reconstrucție.
- Poate folosi acest moment pentru a aduce în prim-plan, din punct de vedere diplomatic și juridic, o datorie istorică pe care Federația Rusă a evitat-o în mod constant.
Faptul că Rusia cere cu insistență returnarea propriilor active „înghețate” întărește poziția de principiu a României: respectarea dreptului internațional și a obligațiilor asumate. Returnarea Tezaurului nu este doar o rectificare istorică, ci și o chestiune de interes național major, cu valoare financiară și simbolică enormă.
