Poate sa para un paradox faptul ca populatiile actuale de pe intreaga noastra planeta care pastreaza uimitor de bine numeroase traditii, legende si mituri stravechi „impregnate” cel putin cu un sambure de adevar, sunt cele considerate primitive. Unul dintre aceste triburi beneficiare ale unor cunostinte stiintifice incredibil de avansate este cel al dogonilor, care traieste in statul african Mali, foarte probabil, din vremuri imemoriale. Piesa lor de rezistenta – daca ne putem exprima astfel – o constituie astronomia!
Viata in ritmul anotimpurilor
Liderii preotimii dogonilor au importante cunostinte despre existenta anumitor stele, si in special despre Sirius, informatii pastrate cu mult inainte de detectarea acestora cu ajutorul telescoapelor moderne. In anul 1950, antropologii francezi Marcel Griaule si Germaine Dieterlen mentionau ca astrul Sirius B, categoric invizibil cu ochiul liber, constituia de secole intregi cheia de bolta a cosmologiei dogone.
Potrivit mitologiei acestui trib traitor pe un platou stancos din Mali si numarand aproximativ 300.000 de membri, mare lucru nu se cunoaste, practic, despre trecutul lor, in afara de faptul ca ar fi „sosit” pe podisul Bandiagara in perioada secolelor al XIII-lea – al XVI-lea d. Chr. Iar dupa atatea veacuri, ei traiesc linistiti in case de pamant nears construite in vecinatatea Campiei Nigerului. Intreaga lor existenta se desfasoara in ritmul anotimpurilor, pe care le venereaza in cadrul dansurilor lor ritualice, fiecare cu elemente specifice.
Descoperirea stelei „inexistente”
Dogonii ar putea fi un popor absolut obisnuit, daca nu ar avea o cosmogonie absolut surprinzatoare. Miturile care, practic, le definesc viata coboara din negura timpurilor. Ei spun ca zeul lor creator, Amma, a aruncat in spatiu bucati de pamant care s-au transformat in stele. Apoi, zeul a modelat din lut doua sfere albe simbolizand Soarele si Luna. Dintr-o bucata de argila, acelasi Amma ar fi modelat planeta Pamant, iar din aceasta s-au nascut (?) opt omuleti inzestrati cu calitati geniale, avand ochii rosii si trupurile verzi, care la randul lor au dat nastere la opt familii ce au devenit ulterior cele opt triburi ale populatiei dogonilor.
Aceasta fascinanta mitologie – chiar daca include elemente regasite si in cosmogoniile altor popoare – devine mult mai interesanta din punctul in care dogonii afirma ca primii opt omuleti din care se trag ei insisi ar fi venit de pe Sirius.
Si nu doar atat: marii preoti au transmis peste veacuri o informatie socanta, potrivit careia de foarte mult timp Sirius este insotita de o alta stea, botezata de astronomii de astazi Sirius B, amintita mai sus. De altfel, intreaga cosmogonie dogona se plaseaza in jurul acestui astru. Or, vorbim despre un corp cosmic descoperit ca atare in anul 1836 si identificat ca o „stea pitica alba” abia in 1915!
Roxana DAVIDESCU