Ministerul Apărării Naționale a anunțat recent că numărul total de persoane care au intrat în sistemul militar în perioada ianuarie-august a acestui an a depășit numărul celor care au ieșit, cu un accent asupra temerilor legate de posibile modificări ale cadrului legislativ privind pensionarea. Această informație este extrem de importantă pentru sectorul militar din România și pentru cei interesați de evoluțiile din acest domeniu.
Potrivit comunicatului MApN, analizând datele cu referință la anul 2019, înainte de pandemie și de schimbările semnificative în mediul de securitate regional, se poate observa că pentru anul 2023, cifrele pentru încadrarea cu ofițeri și maștri militari sunt mai mari în termeni absoluti, iar la subofițeri și gradați profesioniști, cifrele se mențin aproximativ egale. Astfel, Statul Major al Apărării se concentrează pe menținerea vitalității instituționale prin creșterea cifrelor de școlarizare și prin campaniile de angajare pentru posturile de Soldați/Gradați Profesioniști, aflate la niveluri maxime în ultimii 10 ani.
Pentru a detalia situația, în perioada ianuarie-august, aproape 3.800 de funcții au fost ocupate, cu peste 700 de ofițeri, 400 de maiștri militari, 1.100 de subofițeri, 1.000 de gradați profesioniști și 600 de personal civil contractual. Acești militari au fost repartizați în funcții esențiale în ierarhia militară, în special în unitățile care își consolidau capacitatea de luptă.
Pe de altă parte, aproximativ 3.600 de persoane au părăsit sistemul militar în aceeași perioadă, dintre care 400 de ofițeri, 250 de maiștri militari, 800 de subofițeri, 1.650 de gradați profesioniști și 500 de personal civil contractual. Printre motivele principale ale ieșirilor se numără teama legată de posibile schimbări ale cadrului legislativ privind pensiile, cu un impact mai semnificativ asupra militarilor cu experiență și experți greu înlocuibili pe termen scurt și mediu. Alte motive au inclus nivelul scăzut de salarizare pentru militari, în special pentru cei din partea inferioară și medie a carierei.
Conform MApN, aceste ieșiri au avut loc din diverse motive, cum ar fi trecerea în rezervă neplanificată prin demisie (37%), reducerea vârstei standard de pensionare (35%), evaluări medicale (21%) și altele. Datele arată că pentru ofițeri și maiștri militari/subofițeri, trecerea în rezervă cu reducerea vârstei standard de pensionare (59%) și demisia (17%) au fost cele mai frecvente cauze. În cazul gradaților profesioniști, trecerea în rezervă prin demisie (55%) a fost cea mai comună.
În continuare, MApN subliniază că una dintre prioritățile Armatei României este asigurarea cu personal înalt calificat, capabil să răspundă cerințelor operaționale ridicate ale mediului actual de securitate, inclusiv prin utilizarea de echipamente și tehnologie de generație nouă. Planurile includ creșterea cifrei de școlarizare, campanii ample de recrutare și selecție pentru posturile de Soldați/Gradați Profesioniști și trecerea gradaților profesioniști în corpul profesional al subofițerilor. Toate acestea se fac cu scopul de a atenua impactul ieșirilor din sistem și de a spori încadrarea.
În concluzie, aceste date oferă o imagine detaliată a situației actuale a personalului militar din România și a măsurilor luate pentru a îmbunătăți și menține forța de muncă în cadrul armatei, asigurând astfel capacitățile necesare pentru a face față cerințelor de securitate națională și internațională.
