Ion Cristoiu: Topul prostiilor fără anestezie

2008 m-a găsit editorialist la Jurnalul național, condus de Marius Tucă. Colaboram la acest ziar de prestigiu din 2003. La un moment dat am ajuns să scriu zilnic. Preocupat de diversificarea formulelor gazetărești, am născocit o rubrică aparte, Topul prostiilor fără anestezie. Prima ediție a apărut vineri, 29 septembrie 2008.

Reproduc textul din două motive:

1. Dezvăluie o inițiativă jurnalistică interesantă.

2. Ne reamintește prostiile făcute de politicienii anului 2008, nu prea diferite de cele din 2025.

1 Precipitarea unor lideri PSD de a anunța punerea în dezbaterea forurilor de conducere a Anei Birchall pentru filmulețul porno de pe internet.

Chiar dacă distinsa politiciană ar fi fost într-adevăr eroina întîmplării (deși pînă acum limbricii lui Sorin Ovidiu Vântu de la Cotidianul, care au acuzat-o, n-au adus nici o probă), inițiativa de a o sancționa s-ar fi dovedit o mare prostie. Pentru aceasta, cazul ar fi trebuit discutat și pus la vot în forurile de conducere ale PSD. Un asemenea moment ar fi presupus vizionarea filmulețului urmată de intervenții pro și contra în chestiunea: e sau nu colega noastră?

Să ni-l imaginăm pe un fost de trei ori președinte (Ion Iliescu), pe un fost prim ministru (Adrian Năstase), pe un fost șef al diplomației (Mircea Geoană) vizionînd filmulețul în grup și după aia cerînd ca anumite secvențe să fie reluate cu încetinitorul.

Chiar că am fi avut de ce rîde vreun secol de acum încolo!

2 Graba cu care unii jurnaliști s-au grăbit să dea proporții apocaliptice deciziei lui Traian Băsescu de a-l acționa în instanță pe un jurnalist de la Cotidianul pentru pagube morale.

Că angajații lui Sorin Ovidiu Vântu de la Realitatea și Cotidianul s-au năpustit să se vaite de ce le-a făcut președintele mi se pare normal. Ce trust de presă ar rata o asemenea pleașcă publicitară: să te cheme în judecată însuși șeful statului! În plus, pentru cei de la Realitatea și Cotidianul, care nu i-au lăsat lui Traian Băsescu o bucățică de posterior nețucat, acțiunea președintelui e mană cerească: de acum încolo îl pot lustrui pe Traian Băsescu pînă la os. Au posibilitatea de a o face cu patalama de victimă. De minune e că jurnaliști care știu ce înseamnă pentru un lucrător din presă un proces cu o vedetă a vieții noastre publice s-au apucat să-l jeluiască pe anonimul de la Cotidianul. Nimeni nu s-a întrebat însă: ce riscă anonimul dacă pierde procesul? Să scoată din buzunar un milion de lei în bani vechi. Păi, dragii moșului, știți cît mi-a cerut și-a obținut Gabriela Adameșteanu tot pentru pagube morale? 500 milioane lei vechi! Dar Christian Mititelu? 300 milioane lei vechi! Am ținut să reamintesc aceste fapte nu pentru a mă da victimă a proceselor de presă, ci pentru a sublinia că într-un proces pentru pagube morale riscul e dat de suma uriașă pe care trebuie s-o plătești dacă îl piezi. Pe lucrătorul lui Sorin Ovidiu Vântu nu-l va costa nimic tărășenia, dat fiind faptul că patronul FNI s-a oferit să-i plătească pînă și cheltuielile de judecată. Din fondul de PR al Trustului, desigur, pentru că anonimul a devenit peste noapte o vedetă.

3. Gestul lui Traian Băsescu de a acorda miercuri seara, la TVR, un interviu scandalos, după ce dimineața în Parlament, înfățișase un Mesaj ce se dorise a trece drept unul de Bărbat pentru Istorie.

Mesajul adresat Parlamentului s-a dorit a exprima noua imagine a unui adevărat șef de stat, cu insomnii provocate de viitorul României pe un secol.

Nici n-a apucat bine vorbitorul să-și strîngă hîrtiile de pe pupitru că politicienii și liderii de opinie s-au pus de acord că Traian Băsescu a fost în Parlament altul decât zurliul care ne obișnuise. Aproape toți și-au exprimat dezamăgirea față de această schimbare la față a domnului președinte, zicînd că-l preferă pe Traian Băsescu din serialul Mondenii.

Un veritabil conducător de țară ar fi surîs la astfel de păreri și ar fi rămas neclintit în decizia de a fi un altul decît cel de pînă acum.

De cum s-a întors la Cotroceni, președintele s-a dedat activității sale preferate în fruntea statului: uitatul la televizor.

Și criticile față de noua ipostază l-au împins să alerge la TVR pentru a se da în stambă în stilul devenit deja banal. Desigur, Traian Băsescu de la ora serii a fost mai interesant decît cel de la ora dimineții. Numai că de la un șef de stat cetățenii așteaptă altceva decît o prestație de tip interesant.

Prin reîntoarcerea la ipostaza sa de scandalagiu, Traian Băsescu a comis o prostie. A întărit credința că nu poate fi altfel decît o starletă obsedată de rating.

4 Scrisoarea prin care mai multe ONG-uri îi cer premierului Călin Popescu Tăriceanu să renunțe la Petre Roman pe motiv că fostul șef de guvern ar fi făcut parte dintr-un regim comunist criminal.

Dincolo de fiorul pe care ni-1 provoacă prostia anticomunistă cu fes, Scrisoarea ne dovedește că, pentru a-și justifica existența, aceste OTV-uri ale societății civile simt nevoia să facă din cînd în cînd cîte ceva. Chiar și cîte o năzbîtie. Petre Roman a fost în 1996, șeful Partidului Democrat, aliat anti-FSN al CDR, din care făcea parte nu numai PNL, dar și unele dintre iscălitoarele epistolei. Mai mult, Emil Constantinescu l-a învins pe Ion Iliescu în al doilea tur cu voturile lui Petre Roman. Ca urmare, Petre Roman a fost președinte al Senatului după victoria CDR. Dacă ar fi fost vorba de o somație, aceasta era îndreptățită să fie adresată lui Emil Constantinescu în 1996. A veni acum și a-l acuza pe Călin Popescu Tăriceanu că i-a dat o funcție în guvern (între noi fie vorba prea mică pentru personalitatea lui Petre Roman) înseamnă nu atît ipocrizie, cît mai ales prostie.

5 Insistența cu care multe ziare și televiziuni folosesc termenul locuri eligibile pentru a desemna unele candidaturi în colegii.

Formula locuri eligibile avea valabilitate în cazul votului pe listă. În cazul votului uninominal, nu există nici un loc dinainte sigur.

The post Ion Cristoiu: Topul prostiilor fără anestezie appeared first on Aleph News.