

Spunerea. Pentru personajele sadoveniene, confesiunea e o formă de eliberare. Nu se știa pe vremea lor de mersul la psihiatru. Totuși personajele caută și găsesc semeni cărora să le destăinuie ce-i roade pe dinăuntru, ca un cancer al sufletului. Durerile înăbușite sînt cele ce nu se pot exprima, şi literatura sadoveniană are multe momente în care personajele simt că se sufocă dacă nu povestesc imediat. Un roman slab al marelui scriitor, „Păuna-Mică”, exprimă la un moment dat destul de convingător această stare:
„– Spune ce-a fost, leapădă din tine. A copt ca o bubă. Dac’o mai laşi, te înăbușă” (Mihail Sadoveanu, „Păuna-Mică”, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1948).
*
Despre Rege. O capodoperă publicistică: T. Arghezi, Profesia unui rege…, Facla, 4 august 1912:
„Sînt ființe care se pomenesc cofetari, geamgii, oameni de litere, actori. Născîndu-se, ei aduc în lume, cu dînșii, o înclinare, un talent, degete mai groase, suflete mai subțiri, dispoziții pentru sticlă sau șocolată, plete lungi, unghii netăiate, bătături la minte, calozități la mîini. Un copil a ieșit bun pentru dulgherie sau negoțul de vinuri; frate-său nu-i de mirare să fie un poet, un prozator. Hazardul e infinit. Cunosc un tînăr fiu de simigiu grec, poet român, simbolist și vers-librist. Apolon își fură indiferent aleșii, din cea mai înaltă aristocrație, ca pe colaboratorii «Flacării», sau de la tejghea.
Tot așa se nasc unele ființe arici sau crocodili, girafe sau germani, porci mistreți sau elefanți. Într-o cronică trecută ne-am ocupat de păduchele de lemn. Altă dată vom face încercări de zoologie asupra simpaticei varietăți de cobai, zis și porcul de India, Ion Kalinderoglu.
Dar, în sfîrșit, oricîte viețuitoare ne-am înfățișa, toate sînt prevăzute de un dinte, de-o unghie, de un corn, de o sugătoare, de un condei cu care muncesc. Mai mult sau mai puțin ele își cîștigă viața cu sudoarea instrumentului lor. Versuri proaste, proză dezgustătoare – trăiască negoțul! – un scriitor își cîștigă și el porția de mîncare într-un chip, chiar dacă ar cumula muza divină cu o muză mai groasă și mai pămîntească, dar cu «biștari».
Exista însă o ființă și o sarcină lumească superioare. Tînărul care se naște rege, împărat ori prinț, manifestă dorința de-a fi conducător de nații, de ziua nașterii chiar. El n-a învățat încă să întrebuințeze hîrtia higienică și batista, că știe să cîrmuiască popoarele și să rezolve conflictele internaționale. Pe scutecele sale brodată e o coroană, și moașa, care-i curăță faldul picioarelor, nu se apropie de leagănul acestui Christ teuton sau moscovit, fără o plecăciune.
Ea-i zice deja alteță. E copilul ales, fruntea e destinată să se ridice ca soarele deasupra lumii; mîna lui, ocupată încă să se scobească în ombilic, va purta sceptrul dominației. Tot ce-l mai apropie de oameni e cîte-o colită urmată de deșertăciunea deșertăciunilor.
El va trece repede prin ierarhia universului. La cinci ani va fi căpitan de cazaci, la opt colonel sau general. Dacă în odăile reședinței imperiale un șoarece îl înspăimîntă, în schimb, acest general de un cot, pe cîmpul de onoare poate repurta victorii și culege lauri care l-ar face pe Napoleon să se întoarcă pe partea cealaltă în mormînt. El nu se mai amestecă niciodată cu vulgul. Școala lui e acasă, la palat; numai pentru teatru iese și se duce să-și ocupe loja gratuită lîngă scenă. Pentru dînsul totul e gratuit, ba i se mai plătește ca să binevoiască să primească degeaba. Adeseori, la douăzeci de ani, el știe cam aceleași lucruri ca un ucenic de bărbier la paisprezece. Ce-are-a face? Divinitatea îi dă o intuiție universală; el știe de fapt totul și totul îi știe de frică, evenimentele și oamenii. Aceștia, recunoscînd harul cel de Sus, se duc să-l distreze încă din leagăn, la palat; profesorii lui fac pe patru labe «Ham-ham!» și prințul rîde și zice în românește «Kutzu-kutzu!» și dascălii și demnitarii se bucură, și toată lumea e mulțumită.”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro
The post Ion Cristoiu: Personajele sadoveniene plesnesc dacă nu spun imediat ce durere au appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Sandu Maria