goFM.ro LIVE

PUBLICITATE

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Ion Cristoiu: D-ale cenzurii comuniste

  • Ion Cristoiu: Student la Cluj, devenisem favoritul lui Mircea Zaciu. Profesorul ţinea un seminar special, la Filologie, despre Camil Petrescu.
  • Ion Cristoiu: . Mi-a cerut să mă ocup de Rapid-Constantinopol-Bioram, seducătorul jurnal de călătorie al lui Camil Petrescu din Turcia, graţie unei excursii în grup.
  • Ion Cristoiu: Mult mai grav, eliminarea unui întreg capitol nu fusese marcată în text, nici măcar semnalată în Prefaţă.

Stilizînd manuscrisul primului volum din seria Zig-Zag prin gîndurile mele, ajung la gîndul în care descriu păţania mea cu volumul lui Camil Petrescu Rapid-Constantinopol-Bioram.

Am descoperit-o căutînd o altă carte de-a scriitorului Dimitrie Bolintineanu, Viaţa lui Cuza-Vodă, care mă interesa pentru un eseu despre Domnitor. N-am dat de mult invocata monografie. Am nimerit, în schimb, peste notele de călătorie la Constantinopol.

Fiind o ediţie anterioară lui 1989, nu-mi inspiră încredere. Ca să poată trece de cenzură, editorii obişnuiau să pigulească textele cu probleme sau chiar să le cresteze. Uneori marcau prin puncte puncte hartana tăiată şi aruncată la coş. Alteori nici nu mai catadicseau s-o facă, mai ales dacă volumul apărea într-o colecţie de larg consum.

Eu însumi am păţit asta.

Student la Cluj, devenisem favoritul lui Mircea Zaciu. Profesorul ţinea un seminar special, la Filologie, despre Camil Petrescu. Şi eu, camilpetrescian fiind, deşi student la Filosofie, mergeam la acest seminar, spre fericirea celor din anul IV, salvaţi de sîrguinţa mea. Profesorul se angaja în lungi taifasuri cu subsemnatul. Ceilalţi scăpau neîntrebaţi dacă au citit bibliografia dată pentru seminar.

Mircea Zaciu îngrijea la Dacia o colecţie interesantă, menită a scoate la lumină texte din trecut uitate. Mi-a cerut să mă ocup de Rapid-Constantinopol-Bioram, seducătorul jurnal de călătorie al lui Camil Petrescu din Turcia, graţie unei excursii în grup.

Am modernizat pe ici-colo textul, l-am corectat şi i-am scris o prefaţă.

I-am dat lui Mircea Zaciu manuscrisul. La apariţie, mi-a arătat, mai mult decît furios, că la cenzură eliminaseră un întreg capitol, Dansul pîntecului.

Li se păruse licenţios.

Culmea e că paginile respective erau mai puţin sexy decît cele din Ultima noapte de dragoste sau Patul lui Proust.

Mult mai grav, eliminarea unui întreg capitol nu fusese marcată în text, nici măcar semnalată în Prefaţă.

Am luat ediţia mea din 1974 (cartea lui Camil Petrescu n-a fost reeditată după 1989, în lume e aşadar o variantă ciuntită) pentru a republica paginile interzise pe cristoiublog.ro.

Surpriza surprizelor!

Capitolul nu e singura victimă a Cenzurii.

Prinkipo şi eonul fericirii e un alt capitol.

Pornind de la mânăstirile ridicate de Bizanţ Camil Petrescu abordează relaţia Religie – Ştiinţă pledînd pentru raţionalitate într-o Românie tentată de misticism.

Punerea la îndoială a Religiei ca făuritoare de fericire absolută convoacă şi argumentul coruperii religiei şi a credinţei în general după momentul de maxim:

„În realitate, ca şi naţionalismul, ca şi capitalul, ca şi scoialismul, odată trecută din planul ideologic, adică în momentul triumfului ei, în cel social, religia implică şi fatalitatea conruperii.

Cei care merg în sutană să ajute pe ciumaţi ca şi cei în halaturi care tratează pe leproşi, ca şi muncitorii iluminaţi care-şi dau viaţa sînt din aceeaşi familie: sînt cei despre care se poate spune: «ce sont les mêmes qui se font tuer» şi sînt toţi de aceeaşi parte a baricadei, pe cînd, dincolo, sînt cei care, în scaun episcopal, sau în jilţ de comisar al poporului, dacă nu în fotoliu de academician, exploatează, punînd înainte ideea, credulitatea celor mulţi. E neîndoios că religia, ca şi arta dealtfel, ca şi toate încercările sociale. de pînă acum, nu poate da decît o fericire condiţionată, individuală. Ecuaţia fericirii sociale, în care intră factori materiali, psihologici şi sociali, rămîne pentru un viitor probabil foarte îndepărtat, dar cred tot de resortul ştiinţei, care însă nu şi-a luat nici un angajament pe această cale, abandonînd pentru moment politica, dictatorilor, maselor sau diverselor clanuri fie religioase, fie laice.

Acum Prinkipo e mai cu seamă o căutată staţie climaterică. Numeroase vile de lemn, vopsite alburiu ca uşile de apartament, aşezate unele pînă în marea verzuie şi stîncoasă, altele, pe terase cu grădini de smochini şi pini, foarte puţin măslini) alcătuiesc un refugiu estival de mare lux, căutat mai ales de greci. Într-una din aceste vile , poate ceva mai retrasă, trebuie să fie Trotzki, cel exilat din Rusia nouă. După debarcader pătrunzi într-un centru cu prăvălii curate, pline cu fleacuri viligiaturistice, care îţi aminteşte, ca toată staţiunea dealtfel, de Băile noastre Herculane sau de oricare altă staţie.”

Acest text din 1933 apare în cartea din 1974 sub înfăţişarea următoare:

„În realitate, ca şi naţionalismul, ca şi capitalul […] odată trecută din planul ideologic, adică în momentul triumfului ei, în cel social, religia implică şi fatalitatea conruperii.

Cei care merg în sutană să ajute pe ciumaţi ca şi cei în halaturi care tratează pe leproşi […] sînt din aceeaşi familie: sînt cei despre care se poate spune: «ce sont les mêmes qui se font tuer» şi sînt toţi de aceeaşi parte a baricadei, pe cînd, dincolo, sînt cei care, în scaun episcopal, […] dacă nu în fotoliu de academician, exploatează, punînd înainte ideea, credulitatea celor mulţi. E neîndoios că religia, ca şi arta dealtfel, ca şi toate încercările sociale. de pînă acum, nu poate da decît o fericire condiţionată, individuală. Ecuaţia fericirii sociale, în care intră factori materiali, psihologici şi sociali, rămîne pentru un viitor probabil foarte îndepărtat, dar cred tot de resortul ştiinţei, care însă nu şi-a luat nici un angajament pe această cale, abandonînd pentru moment politica, dictatorilor, maselor sau diverselor clanuri fie religioase, fie laice.

Acum Prinkipo e mai cu seamă o căutată staţie climaterică. Numeroase vile de lemn, vopsite alburiu ca uşile de apartament, aşezate unele pînă în marea verzuie şi stîncoasă, altele, pe terase cu grădini de smochini şi pini foarte puţin măslini) alcătuiesc un refugiu estival de mare lux, căutat mai ales de greci […]. După debarcader pătrunzi într-un centru cu prăvălii curate, pline cu fleacuri viligiaturistice, care îţi aminteşte, ca toată staţiunea dealtfel, de Băile noastre Herculane sau de oricare altă staţie.”

Punctele dintre paranteze marchează rîndurile cenzurate.

De remarcat, în fugă:

a. Textul lui Camil Petrescu despre credinţele care sînt exploatate de cei în fotolii pentru avea putere şi privilegii rămîne o meditaţie valabilă şi azi, cînd democraţia se vrea o credinţă.

b. Înţeleg ciuntirea cînd e vorba de comunism în general. N-o înţeleg pe cea despre Trotski. Autorul Revoluţiei permanente fusese duşmanul lui Stalin şi nu al comunismului. În 1974, în România cenzurarea unei referi la Trotski era mai mult prostie decît vigilenţă.

The post Ion Cristoiu: D-ale cenzurii comuniste appeared first on Aleph News.

potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Antoniu Gabriela

In aceasta saptamana:

spot_imgspot_imgspot_img

stirile continua

Mai mult

    LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 1.242. UE aprobă „unul dintre cele mai puternice” pachete de sancțiuni împotriva Rusiei

    UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, considerat unul dintre cele mai dure de până acum. Slovacia...

    LIVE UPDATE. Război în Israel, ziua 652. Hamas acuză Israelul de „politică a înfometării în masă” în Gaza

    Hamas acuză Israelul de folosirea foametei ca armă de război împotriva populației din Gaza. Organizația consideră acțiunile Israelului o „crimă...

    Ce vezi la Feeric Fashion Week? Defilările au avut loc în spații neconvenționale: hale industriale, păduri și muzee

    Feeric Fashion Week a început la Sibiu pe 17 iulie. Anul acesta, evenimentul a ajuns la ediția cu numărul 17. Evenimentul...

    Germania pregătește spitalele din Berlin pentru un conflict armat. Planul include scenarii de război urban

    Berlinul a făcut un plan de medical pentru scenarii de război. Planul e rezultatul a doi ani de colaborare civil-militară. 12...

    Trump vrea să impună Uniunii Europene tarife de 15-20% asupra tuturor bunurilor, raportează Financial Times

    Donald Trump cere tarife vamale minime de 15%-20% la importurile din Uniunea Europeană, potrivit Financial Times. Trump și-a intensificat cerințele...

    Un astronom de la Harvard susține că a descoperit un obiect interstelar de origine extraterestră

    Astronomul Avi Loeb de la Harvard susține că obiectul interstelar 3I/ATLAS ar putea fi tehnologie extraterestră ostilă, deși cel...

    Meta își cere scuze după o eroare de traducere. A anunțat greșit moartea ministrului indian Siddaramaiah

    Meta a tradus greșit o postare în kannada, anunțând moartea premierului Karnataka. Siddaramaiah cere suspendarea funcției de traducere automată pentru...

    Celebrul joc video, „Minecraft”, devine o rampă de lansare pentru antreprenori

    Minecraft devine mai mult decât un joc. E o rampă de lansare pentru antreprenori. Creatorii câștigă bani din vânzarea de...

    Ion Cristoiu: Personajele sadoveniene plesnesc dacă nu spun imediat ce durere au

    Spunerea. Pentru personajele sadoveniene, confesiunea e o formă de eliberare. Nu se știa pe vremea lor de mersul la...

    Premierul Ilie Bolojan te-a anunțat că începe o reformă în administrația publică. La „Știu pe ce lume trăiesc” afli soluțiile pentru reducerea cheltuielilor statului

    România are 1,3 milioane de angajați bugetari în administrația locală și centrală. România are cel mai mare cost cu angajații...

    Ilie Bolojan prezintă pachetul de măsuri pentru reforma administrației publice locale. Ilie Bolojan: „Administrațiile locale care au mulți angajați trebui să îi concedieze”

    Ilie Bolojan și Cseke Attila prezintă pachetul de măsuri pentru reforma administrației publice locale. Ilie Bolojan: „Administrațiile locale care...

    Uniunea Europeană anunță relaxarea regulilor pentru vizele Schengen destinate cetățenilor turci

    Uniunea Europeană a anunțat relaxarea regulilor pentru vizele Schengen destinate cetățenilor turci, permițând vize multiple cu valabilitate extinsă pentru...

    Popular

    spot_imgspot_imgspot_imgspot_img