PUBLICITATE

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Ion Cristoiu: D-ale cenzurii comuniste

  • Ion Cristoiu: Student la Cluj, devenisem favoritul lui Mircea Zaciu. Profesorul ţinea un seminar special, la Filologie, despre Camil Petrescu.
  • Ion Cristoiu: . Mi-a cerut să mă ocup de Rapid-Constantinopol-Bioram, seducătorul jurnal de călătorie al lui Camil Petrescu din Turcia, graţie unei excursii în grup.
  • Ion Cristoiu: Mult mai grav, eliminarea unui întreg capitol nu fusese marcată în text, nici măcar semnalată în Prefaţă.

Stilizînd manuscrisul primului volum din seria Zig-Zag prin gîndurile mele, ajung la gîndul în care descriu păţania mea cu volumul lui Camil Petrescu Rapid-Constantinopol-Bioram.

Am descoperit-o căutînd o altă carte de-a scriitorului Dimitrie Bolintineanu, Viaţa lui Cuza-Vodă, care mă interesa pentru un eseu despre Domnitor. N-am dat de mult invocata monografie. Am nimerit, în schimb, peste notele de călătorie la Constantinopol.

Fiind o ediţie anterioară lui 1989, nu-mi inspiră încredere. Ca să poată trece de cenzură, editorii obişnuiau să pigulească textele cu probleme sau chiar să le cresteze. Uneori marcau prin puncte puncte hartana tăiată şi aruncată la coş. Alteori nici nu mai catadicseau s-o facă, mai ales dacă volumul apărea într-o colecţie de larg consum.

Eu însumi am păţit asta.

Student la Cluj, devenisem favoritul lui Mircea Zaciu. Profesorul ţinea un seminar special, la Filologie, despre Camil Petrescu. Şi eu, camilpetrescian fiind, deşi student la Filosofie, mergeam la acest seminar, spre fericirea celor din anul IV, salvaţi de sîrguinţa mea. Profesorul se angaja în lungi taifasuri cu subsemnatul. Ceilalţi scăpau neîntrebaţi dacă au citit bibliografia dată pentru seminar.

Mircea Zaciu îngrijea la Dacia o colecţie interesantă, menită a scoate la lumină texte din trecut uitate. Mi-a cerut să mă ocup de Rapid-Constantinopol-Bioram, seducătorul jurnal de călătorie al lui Camil Petrescu din Turcia, graţie unei excursii în grup.

Am modernizat pe ici-colo textul, l-am corectat şi i-am scris o prefaţă.

I-am dat lui Mircea Zaciu manuscrisul. La apariţie, mi-a arătat, mai mult decît furios, că la cenzură eliminaseră un întreg capitol, Dansul pîntecului.

Li se păruse licenţios.

Culmea e că paginile respective erau mai puţin sexy decît cele din Ultima noapte de dragoste sau Patul lui Proust.

Mult mai grav, eliminarea unui întreg capitol nu fusese marcată în text, nici măcar semnalată în Prefaţă.

Am luat ediţia mea din 1974 (cartea lui Camil Petrescu n-a fost reeditată după 1989, în lume e aşadar o variantă ciuntită) pentru a republica paginile interzise pe cristoiublog.ro.

Surpriza surprizelor!

Capitolul nu e singura victimă a Cenzurii.

Prinkipo şi eonul fericirii e un alt capitol.

Pornind de la mânăstirile ridicate de Bizanţ Camil Petrescu abordează relaţia Religie – Ştiinţă pledînd pentru raţionalitate într-o Românie tentată de misticism.

Punerea la îndoială a Religiei ca făuritoare de fericire absolută convoacă şi argumentul coruperii religiei şi a credinţei în general după momentul de maxim:

„În realitate, ca şi naţionalismul, ca şi capitalul, ca şi scoialismul, odată trecută din planul ideologic, adică în momentul triumfului ei, în cel social, religia implică şi fatalitatea conruperii.

Cei care merg în sutană să ajute pe ciumaţi ca şi cei în halaturi care tratează pe leproşi, ca şi muncitorii iluminaţi care-şi dau viaţa sînt din aceeaşi familie: sînt cei despre care se poate spune: «ce sont les mêmes qui se font tuer» şi sînt toţi de aceeaşi parte a baricadei, pe cînd, dincolo, sînt cei care, în scaun episcopal, sau în jilţ de comisar al poporului, dacă nu în fotoliu de academician, exploatează, punînd înainte ideea, credulitatea celor mulţi. E neîndoios că religia, ca şi arta dealtfel, ca şi toate încercările sociale. de pînă acum, nu poate da decît o fericire condiţionată, individuală. Ecuaţia fericirii sociale, în care intră factori materiali, psihologici şi sociali, rămîne pentru un viitor probabil foarte îndepărtat, dar cred tot de resortul ştiinţei, care însă nu şi-a luat nici un angajament pe această cale, abandonînd pentru moment politica, dictatorilor, maselor sau diverselor clanuri fie religioase, fie laice.

Acum Prinkipo e mai cu seamă o căutată staţie climaterică. Numeroase vile de lemn, vopsite alburiu ca uşile de apartament, aşezate unele pînă în marea verzuie şi stîncoasă, altele, pe terase cu grădini de smochini şi pini, foarte puţin măslini) alcătuiesc un refugiu estival de mare lux, căutat mai ales de greci. Într-una din aceste vile , poate ceva mai retrasă, trebuie să fie Trotzki, cel exilat din Rusia nouă. După debarcader pătrunzi într-un centru cu prăvălii curate, pline cu fleacuri viligiaturistice, care îţi aminteşte, ca toată staţiunea dealtfel, de Băile noastre Herculane sau de oricare altă staţie.”

Acest text din 1933 apare în cartea din 1974 sub înfăţişarea următoare:

„În realitate, ca şi naţionalismul, ca şi capitalul […] odată trecută din planul ideologic, adică în momentul triumfului ei, în cel social, religia implică şi fatalitatea conruperii.

Cei care merg în sutană să ajute pe ciumaţi ca şi cei în halaturi care tratează pe leproşi […] sînt din aceeaşi familie: sînt cei despre care se poate spune: «ce sont les mêmes qui se font tuer» şi sînt toţi de aceeaşi parte a baricadei, pe cînd, dincolo, sînt cei care, în scaun episcopal, […] dacă nu în fotoliu de academician, exploatează, punînd înainte ideea, credulitatea celor mulţi. E neîndoios că religia, ca şi arta dealtfel, ca şi toate încercările sociale. de pînă acum, nu poate da decît o fericire condiţionată, individuală. Ecuaţia fericirii sociale, în care intră factori materiali, psihologici şi sociali, rămîne pentru un viitor probabil foarte îndepărtat, dar cred tot de resortul ştiinţei, care însă nu şi-a luat nici un angajament pe această cale, abandonînd pentru moment politica, dictatorilor, maselor sau diverselor clanuri fie religioase, fie laice.

Acum Prinkipo e mai cu seamă o căutată staţie climaterică. Numeroase vile de lemn, vopsite alburiu ca uşile de apartament, aşezate unele pînă în marea verzuie şi stîncoasă, altele, pe terase cu grădini de smochini şi pini foarte puţin măslini) alcătuiesc un refugiu estival de mare lux, căutat mai ales de greci […]. După debarcader pătrunzi într-un centru cu prăvălii curate, pline cu fleacuri viligiaturistice, care îţi aminteşte, ca toată staţiunea dealtfel, de Băile noastre Herculane sau de oricare altă staţie.”

Punctele dintre paranteze marchează rîndurile cenzurate.

De remarcat, în fugă:

a. Textul lui Camil Petrescu despre credinţele care sînt exploatate de cei în fotolii pentru avea putere şi privilegii rămîne o meditaţie valabilă şi azi, cînd democraţia se vrea o credinţă.

b. Înţeleg ciuntirea cînd e vorba de comunism în general. N-o înţeleg pe cea despre Trotski. Autorul Revoluţiei permanente fusese duşmanul lui Stalin şi nu al comunismului. În 1974, în România cenzurarea unei referi la Trotski era mai mult prostie decît vigilenţă.

The post Ion Cristoiu: D-ale cenzurii comuniste appeared first on Aleph News.

potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Antoniu Gabriela

In aceasta saptamana:

spot_imgspot_imgspot_img

stirile continua

Mai mult

    Trump își lansează rețea telefonică. Ce promite MAGAphone-ul

    Trump Mobile promite telefoane „made in USA”, dar experții au dubii. T1 Phone costă 499 dolari, dar are componente greu...

    Emma Răducanu și Carlos Alcaraz formează una dintre perechile de top înscrise la noua ediție a probei de dublu mixt de la US Open

    Proba de dublu mixt va avea loc ca eveniment separat pe 19-20 august, înainte de turneul principal. Șaisprezece echipe s-au...

    Trump ia în considerare intrarea SUA în războiul dintre Israel și Iran. Președintele SUA a convocat o întâlnire cu Consiliul de Securitate Națională în...

    Israelul și Iranul continuă să se bombardeze reciproc Trump cere Iranului să ajungă la o înțelegere Netanyahu: „Iranul are suficient uraniu...

    JD Vance și Steve Witkoff ar putea fi trimiși în Orient să discute cu iranienii. Ce ar putea decide Donald Trump

    Trump: Pregătim ceva mare, mai tare decât un armistițiu. Serviciile secrete ale SUA au păreri diferite despre declarațiile lui Netanyahu. Axios:...

    Trump amenință Iranul: „CAPITULARE NECONDIȚIONATĂ! Știm exact unde se află așa-numitul „Lider Suprem” Ali Khamenei. Nu-l vom elimina momentan”

    Israelul și Iranul continuă să se bombardeze reciproc Trump cere Iranului să ajungă la o înțelegere Netanyahu: „Iranul are suficient uraniu...

    Mâine, temperaturile ajung la 33 de grade Celsius la umbră. Cum se anunță vremea în weekend

    Te bucuri de vreme frumoasă mâine. Aversele apar izolat doar la munte. În capitală vor fi înnorări trecătoare, dar nu...

    Statele Unite trimit arme în Orientul Mijlociu. Ce provocări au Iranul și Israelul într-un război de la distanță

    Israelul nu are armele pentru a distruge facilitățile nucleare îngropate din Iran. SUA au bombe cu focos penetrant, care ar...

    WhatsApp lansează trei funcții publicitare într-o secțiune separată numită „Actualizări”. Reclamele se bazează pe informațiile utilizatorului

    Cei care își leagă contul WhatsApp de Facebook sau Instagram vor vedea reclame mai personalizate. Companiile vor putea promova conținut...

    Donald Trump și Keir Starmer încheie o înțelegere comercială în cadrul Summit-ului G7. Problema comerțului cu oțel rămâne nerezolvată

    Trump și Keir Starmer încheie o nouă înțelegere comercială pentru reducerea taxelor vamale pe diferite produse sancționate anterior. Tarifele americane...

    Trump susține tratatul de apărare AUKUS în cadrul Summit-ului G7. Ce presupune această înțelegere

    Trump susține tratatul de apărare AUKUS încheiat pe timpul mandatului lui Joe Biden. Documentul prevede o asistență sporită a SUA...

    Israelul a bombardat o zonă din apropierea unui loc de distribuire a ajutoarelor din Khan Younis. 51 de persoane au murit și 200 au...

    Spitalul Nasser, principala unitate medicală funcțională din zonă, a fost copleșit de numărul mare de victime. IDF a recunoscut incidentul...

    CEO-ul Spotify investește 600 de milioane de euro în tehnologie militară: Helsing devine un lider în apărarea europeană bazată pe A.I.

    Daniel Ek, CEO și co-fondator Spotify, investește 600 de milioane de euro în compania de apărare Helsing. Helsing este evaluată...

    Popular

    spot_imgspot_imgspot_imgspot_img