Ion Cristoiu: Cum poate deveni România imună la diversiunile ruseşti

• Ion Cristoiu: Crimeea n-ar fi ajuns să fie cucerită printr-o acţiune rusească de puterea unui clipit de pleoape, dacă acolo, în respectivul teritoriu ucrainean, instituţiile statului ar fi funcţionat.
• Ion Cristoiu: În Crimeea, ca şi în Ucraiana de Est, ca şi la Kiev, de altfel, îşi spun cuvîntul Oligarhii. Ca şi România, Ucraina e feudalizată, împărţită între oligarhi, care deţin armată, poliţie, presă şi politicieni.
• Ion Cristoiu: De aceea, ce trebuie să facă România în perioada următoare e să întărească statul de drept. Asta înseamnă în principal demantelarea feudelor PSD-iste de baroni locali, sprijinirea DNA, scoaterea presei de sub puterea banului mînjit.

Angajament. Am descoperit în Sentinela poezia lui Niculae I. Herescu despre Transilvania. Am tras-o la xerox ca să i-o trimit lui Rareş Bogdan. I-am trimis-o însoţită de un text prefaţator:

„O poezie pe care orice român ar trebui s-o ştie pe de rost. A apărut în Sentinela, revistă pentru militarii români din Campania din Est, care luptau în Stepele Ruseşti, în timp ce Transilvania era la Aliatul ungur. Mareşalul, deşi ştia că ungurii ne vor pîrî la nemţi pentru asta, dăduse ordin ca Diktatul de la Viena să nu fie uitat în opinia publică.Nu putem vinde, se referă la propunerile nemţilor de a da Transilvania în schimbul Transnistriei, ofertă de care Mareşalul nici n-a vrut să audă. Dincolo de semnificaţiile ţinînd de conjuncturi, mie mi-a plăcut poezia. Ca ardelean ce sunteţi, v-o trimit drept cadou.”

Iată poezia:

„Nu te putem uita, nu te putem vinde

Dragă eşti inimii noastre, Transilvanie!

Numele tău şi gîndul şi ochii ni-i aprinde…

Nu te putem uita, nu te putem vinde,

Nu te putem face danie.

Oamenii stepei meargă aiurea să colinde

După înşelăciuni, după prădanie.

Ne eşti lipită de suflet, Transilvanie,

Nu te putem uita, nu te putem vinde

Destinul tău şi pe-al nostru îl cuprinde,

Cu-aceeaşi izbăvire sau cu-aceeaşi pierzanie.

Încă o mie de ani, Transilvanie,

Nu te putem uita, nu te putem vinde.

Moartea de ne-ar fi împărtăşanie,

Iadul pe pămînt de s-ar întinde,

Nu te putem uita, nu te putem vinde,

Trup din trupul nostru, Transilvanie!”

*

Nevoia de hărţi. De la studiul despre Stalingrad mi-am dat seama că nu pricep nimic dacă n-am în cap harta teritoriului pe care au avut loc Operaţiunile militare. Lucrînd la eseul despre BOR în Războiul Sfînt mă confrunt cu întinderea uriaşă pe care au activat preoţii militari. Brigada 1 Mixtă Munte a trecut Nistrul pe la Moghilev, în Nordul Transnistriei, a luat-o spre Est, spre Bug, după care s-a dus în jos, pînă la Odesa, a fost apoi trimisă la Nord de Marea de Azov, a luptat în Crimeea, pentru a ajunge în Kuban. Un asemenea parcurs cere o hartă a Ucrainei şi a Rusiei de Sud. Cărţile despre Campania din Est conţin hărţi perfecte în materie de trasee şi unităţi, de linii de apărare şi de cursuri de apă. Au însă, cel puţin pentru mine, o mare deficienţă: se limitează la zona exclusivă a luptelor. Ori, eu, citind despre localităţile pe unde s-a abătut Recreştinarea Rusiei, am nevoie de imaginea de ansamblu a drumului străbătut de o mare unitate. M-am chinuit o grămadă să găsesc astfel de hărţi pe Internet. Pînă ieri noapte, cînd mi-am amintit că am acasă o camionetă de atlase străine, scumpe, care zac pe un raft de jos într-una din încăperi.

Hai la raft!

Am găsit şi fotografiat (cu telefonul mobil, cu tableta nu ies bine) 21 de hărţi. Am acum imaginea de ansamblu a Războiului din Est. Şi cînd mă apuc să recitesc o carte despre o anumită zonă, ştiu de unde a început şi unde s-a terminat un traseu. Acum, cînd scriu, îmi amintesc că şi în Sentinela se dădeau hărţi de ansamblu ale Campaniei, poreclite ale Cruciadei. Colecţia e pe fereastra sălii de lectură, lîngă locul meu de la ultima masă. Trebuie să mă ridic şi să verific dacă e aşa.

*

Scriam pe 30 aprilie 2014. Cum poate deveni România imună la diversiunile ruseşti

Luni seara, la Jocuri de putere, de pe Realitatea Tv, îi spuneam lui Rareş Bogdan că dezastrul din Ucraina îşi are principala cauză în statul de drept şui şi pipernicit. Crimeea n-ar fi ajuns să fie cucerită printr-o acţiune rusească de puterea unui clipit de pleoape, dacă acolo, în respectivul teritoriu ucrainean, instituţiile statului ar fi funcţionat. În Crimeea, ca şi în Ucraiana de Est, ca şi la Kiev, de altfel, îşi spun cuvîntul Oligarhii. Ca şi România, Ucraina e feudalizată, împărţită între oligarhi, care deţin armată, poliţie, presă şi politicieni. Nici provocările sîngeroase de pe Euromaidan, nici lovitura de stat prin care preşedintele legitim a fost alungat de la putere, nici luarea cu asalt a instituţiilor din Estul Ucrainei, n-ar fi fost posibile dacă statul ucrainean ar fi fost puternic. Spuneam la Realitatea Tv că Rusia a acţionat în Crimeea şi acţionează în Estul Ucrainei apelînd la diversiuni. Da, dar aceste diversiuni ar fi fost un eşec net dacă Ucraina ar fi fost un stat şi nu o plăcintă cu oligarhi pe post de miez de nucă. De aceea – spuneam, replicînd într-un fel belicoşilor de la noi, doritori de sînge românesc vărsat de dragul ucrainenilor – ceea ce trebuie să facă România în perioada următoare e să întărească statul de drept. Asta înseamnă în principal demantelarea feudelor PSD-iste de baroni locali, sprijinirea DNA, scoaterea presei de sub puterea banului mînjit, pentru că a fost obţinut de moguli prin jefuirea ţării.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

The post Ion Cristoiu: Cum poate deveni România imună la diversiunile ruseşti appeared first on Aleph News.