Tentativele de a învinge terorismul printr-un mijloc convențional au avut consecințe catastrofale pentru Statele Unite. Deși furia a fost un motor al acțiunilor lor, Joe Biden recunoaște acum că aceste acțiuni au dus și la greșeli majore. Întrebarea firească care se ridică este: ce anume a mers prost?
În cele mai simple cuvinte, SUA au încercat să înfrângă “răul” folosind puterea militară, așa cum afirmă Gideon Rachman în The Financial Times. Inițial, aceasta a dus la războaie costisitoare în Afganistan și Irak, soldate cu sute de mii de vieți pierdute. Cu toate acestea, la peste 20 de ani de la declanșarea războiului împotriva terorii, SUA par a fi mai puțin puternice și respectate în lume decât erau în 2001, și societatea lor suferă în mod profund.
Aceste greșeli se pot repeta în cazul Israelului? Răspunsul este cu siguranță afirmativ. Cu toate acestea, Israelul nu își permite luxul de a comite astfel de erori grave. Statele Unite, drept cea mai mare economie din lume, beneficiază de apărare asigurată de două oceane și o rețea globală de aliați. În contrast, Israelul este o țară mică, situată într-o regiune ostilă.
Poziția Israelului de a încerca să elimine Hamas evocă promisiunea Americii de a distruge Al-Qaeda și talibanii după atacurile din 11 septembrie. SUA pot reclama o victorie parțială în lupta directă împotriva Al-Qaida, dar distrugerea unei organizații teroriste islamiste nu elimină problema. Astfel, au apărut noi grupuri precum ISIS, Europa fiind martora unor atacuri teroriste semnificative.
Hamas este o entitate politică înarmată, cu multe asemănări cu talibanii, întrucât guvernează efectiv un teritoriu definit de mulți ani. Observația pertinentă este că, la peste 20 de ani de la intrarea trupelor americane în Kabul, talibanii au revenit la putere în Afganistan. Concomitent, Hamas și talibanii folosesc tactici teroriste și au rădăcini adânci în societățile lor.
Lupta împotriva unei organizații teroriste islamiste prin mijloace militare poate alimenta naționalismul și extremismul care stau la baza grupărilor precum Hamas și talibanii. Așa cum talibanii au revenit la conducerea Afganistanului, cine poate exclude posibilitatea ca, în viitor, Hamas să continue să guverneze Fâșia Gaza, indiferent cât de improbabil pare astăzi?
Cu toate acestea, în ciuda victoriilor militare, SUA nu au reușit să găsească soluții politice durabile în Irak și Afganistan. Tratând conflictul israelo-palestinian drept o problemă strict de securitate, Israelul pregătește terenul pentru repetarea acelorași greșeli. “Refacerea descurajării” nu va fi suficientă.
Israelul și palestinienii trebuie să găsească o soluție politică durabilă, deoarece în absența acesteia, se va ridica o nouă generație de palestinieni dedicată luptei împotriva Israelului. Guvernul israelian nu pare să aibă nicio strategie clară cu privire la viitorul Fâșiei Gaza, indiferent dacă Hamas va fi, teoretic, distrus sau nu.
Opțiunile cu privire la teritoriul, care implică Autoritatea Palestiniană, ocupație israeliană sau misiuni de menținere a păcii, par să fie neviabile. Cu cât se întunecă perspectivele politice, crește riscul unui al doilea război, potențial mai periculos, poate împotriva Hezbollahului din Liban. O lovitură preventivă ar putea să aibă consecințe asemănătoare cu cele care au dus SUA în războiul din Irak, o mișcare pe care unii dintre liderii de atunci o regretă acum.
Calea unui război împotriva terorismului poate aduce o națiune împreună pe termen scurt, dar poate deteriora societatea pe termen lung. Israelul, de asemenea, ar trebui să reflecteze cu privire la această lecție, având în vedere stadiul actual al istoriei sale.
