Aproape toți lucrătorii se luptă pentru a face față precarității economice și stresului profesional. Cu toate acestea, este posibil ca cei mai tineri lucrători să resimtă tensiunea mai mult decât oricine altcineva.
Instabilitatea, insecuritatea și tulburările neîncetate din ultimii ani au provocat neliniște în rândul lucrătorilor. Iar acum, pe măsură ce concedierile se înmulțesc, iar salariile nu reușesc să țină pasul cu inflația în creștere, aceștia sunt în continuare îngrijorați – în unele cazuri, mai mult ca niciodată.
Tensiunea globală a ceea ce unii numesc o “permacriză” are impact asupra lucrătorilor de toate vârstele, însă mulți cercetători și experți susțin că Generația Z este cea mai stresată cohortă de la locul de muncă în general. Faptul că au sărit în carieră în ultimii ani – unii dintre ei abia intrând în câmpul muncii în timpul pandemiei – i-a pus în situații deosebit de dificile. Potrivit sondajului 2023 realizat de Cigna International Health în rândul a aproape 12.000 de lucrători din întreaga lume, 91% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani declară că sunt stresați – față de 84% în medie.
Cercetările indică faptul că generația Z se profilează ca fiind cea mai stresată categorie demografică la locul de muncă și se luptă din răsputeri să facă față. Aceleași date arată că stresul imposibil de gestionat afectează aproape un sfert dintre respondenții din Gen Z (23%), iar aproape toți (98%) se confruntă cu simptome de epuizare.
Pe scurt, cei mai tineri lucrători au cele mai mari probleme în lupta cu cerințele vieții profesionale. Ce se întâmplă?
O confluență nefericită
Deși panica generalizată a pandemiei Covid-19 s-a instalat în mare parte, 2023 îi menține pe majoritatea lucrătorilor în situații încărcate de anxietate.
La locul de muncă, după ce o serie de angajați – în special, lucrătorii din domeniul cunoașterii – au cules beneficiile unei abordări mai flexibile a muncii, mulți angajatori schimbă cursul și cer o revenire completă la birou. Instabilitatea economică încă planează, iar multe companii elimină mii de locuri de muncă sau îi lasă pe angajați îngrijorați că ei sunt următorii.
“În esența sa, munca se află într-un moment de mare incertitudine”, explică Eliza Filby, un cercetător în domeniul generațiilor, cu sediul la Londra, care consiliază companiile în ceea ce privește gestionarea și recrutarea persoanelor de 20 de ani. “Există un stres îngrozitor legat de concedieri pentru toată lumea”.
Greutățile economice agravează monumental și problemele de la locul de muncă. Datele unui raport 2023 realizat de compania de software pentru resurse umane Workhuman arată că criza costului vieții provoacă stres și anxietate la 84% dintre lucrătorii britanici. Există tendințe similare în întreaga lume, inclusiv în Irlanda, SUA și Canada.
Cu toate acestea, deși aceste preocupări sunt larg răspândite, generația Z pare să se confrunte cu cele mai mari dificultăți. Datele din octombrie 2022 de la McKinsey and Company arată că cei din generația Z angajați au fost mai predispuși decât alți respondenți (26% față de 20%) să declare că salariul lor nu le permite să aibă o “bună calitate a vieții” în economia actuală. Aceste efecte sunt deja evidente: Generația Z economisește semnificativ mai puțini bani, iar mulți dintre ei trăiesc de la salariu la cec. De asemenea, ei se străduiesc mai mult decât alte generații să atingă etape esențiale, cum ar fi deținerea unei locuințe; în SUA, de exemplu, aproximativ 34% dintre americani nu dețin – și nu se așteaptă să dețină niciodată – o locuință. Dar aceste sentimente sunt mai răspândite în rândul tinerilor (59% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, față de 29% dintre cei cu vârste cuprinse între 29 și 34 de ani).
Dincolo de factorii de stres la scară largă, experții spun că tinerii lucrători se luptă cu relațiile interpersonale. “Există încă multe semne de întrebare în legătură cu eticheta prieteniilor la locul de muncă, ținuta de birou și limitele profesionale”, adaugă Filby. Mediile de lucru, în sine, pot provoca stres și anxietate pentru angajații tineri, spune ea, dar “faptul de a merge la birou, de a socializa și de a fi condus pare foarte străin pentru mulți tineri. Aspectele sociale ale muncii rămân intimidante”.
