Fitch: Creșterile de taxe afectează economia României

• Economia României va crește cu 0,7% în 2025, spune Fitch, cea mai mare agenție de rating
• Creșterile de taxe afectează economia
• Datoria publică trece de 60% din PIB în 2026

Fitch, cea mai mare agenție de rating, a reconfirmat poziția României pe ultima treaptă recomandată investitorilor. În opinia Fitch, statul român ar putea intra în „junk”, adică la categoria nerecomandată investitorilor, dacă deficitul bugetar nu va fi redus. Economia este în creștere încă, dar creșterile de taxe afectează economia, mai spune raportul agenției de rating.

„Cu toate acestea, prognozăm că deficitele guvernamentale generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”, deficitul urmând să scadă la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste prognoze iau în considerare efectele de al doilea rând, precum impactul negativ al înăspririi fiscale asupra PIB-ului”, spune Fitch, în raportul publicat vineri seară.

Citește mai jos raportul complet de rating de țară al Fitch:

Fitch Ratings, Frankfurt, 15 August 2025: Fitch Ratings a confirmat ratingul de Țară pe Termen Lung pentru Valute Străine (IDR) al României la ‘BBB-‘ cu perspectivă negativă.

Principalele motive ale ratingului:

Puncte tari și slăbiciuni: Ratingul ‘BBB-‘ al României este susținut de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța sunt peste media celor din categoria ‘BBB’. Aceste puncte tari sunt echilibrate de deficitele bugetare și de contul curent mari și persistente, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și datoria externă netă destul de mare.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, demonstrată de un deficit fiscal mare și o creștere rapidă a datoriei guvernamentale/GDP. Incertitudinea politică s-a redus și guvernul nou a introdus un pachet ambițios de consolidare fiscală. Cu toate acestea, riscurile semnificative pentru consolidarea fiscală pe termen mediu provin dintr-o creștere economică slabă, provocări de implementare, oboseală fiscală și polarizare politică ridicată.

A fost anunțat un pachet ambițios de consolidare fiscală, legislativ rapid în luna iulie, pe baza muncii comune a președintelui și guvernului. Totuși, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele două mari partide ale coaliției – PNL de centru-dreapta al lui Bolojan și PSD de centru-stânga – au convenit că Bolojan va ceda locul unui nou prim-ministru din PSD în 2027, ceea ce ar putea conduce la incertitudini politice.

Consolidarea fiscală: România a început consolidarea fiscală, deși dintr-o poziție foarte slabă în 2024, cu deficitul guvernamental general de 9,3% din PIB. După măsurile implementate la sfârșitul anului 2024 de guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, cu majorări ale TVA (2 puncte procentuale la cota standard, 2-6 puncte procentuale la cota redusă), măsură care va intra în vigoare în august 2025. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv un an suplimentar de înghețare nominală a salariilor și pensiilor sectorului public.

Deficite încă ridicate: Totuși, prognozăm că deficitele guvernamentale generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria ‘BBB’, cu deficitul scăzând la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste prognoze iau în considerare efectele de al doilea rând, cum ar fi impactul negativ asupra PIB-ului al înăspririi fiscale. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală pe partea de venituri și cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar deoarece acestea nu au fost încă finalizate, nu le-am inclus în prognozele fiscale.

Creștere economică slabă prelungită: Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024 pentru majoritatea timpului, subliniind compromisurile dificile de politică între consolidarea fiscală și creșterea anticipată în următorii doi-trei ani. Conform prognozei noastre, creșterea PIB-ului nu va atinge rata potențială de 2% până cel puțin 2027, dar riscurile pe termen negativ sunt limitate, deoarece o claritate mai mare asupra drumului de consolidare fiscală va sprijini încrederea și finanțarea externă. Prognozăm o creștere a PIB de 0,7% în acest an, aproape aceeași cu 2024. Prognozăm că creșterea se va stabiliza la aproximativ 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulentele contraciclice ale fondurilor UE și o oarecare recuperare a creșterii în zona euro.

Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată este o slăbiciune a ratingului pentru România, agravată de impactul inflaționar al majorărilor TVA. Inflația a rămas peste ținta de 2,5% +/-1 punct procentual a Băncii Naționale a României (BNR) din mai 2021 și media inflației pentru perioada 2024-2026 este prognozată la 6,5%, de două ori mai mare decât media actuală ‘BBB’. Inflația de bază a devenit mai persistentă, cu stabilizarea acesteia la 5%-6% în 2024 și prima jumătate a anului 2025, după șocurile inițiale ale prețurilor energiei și alimentelor. Inflația persistentă peste țintă va amplifica provocările politicii monetare pentru BNR, ancorată pe un regim de curs de schimb strict gestionat.

Creșterea datoriei publice: Datoria brută a guvernului general a crescut la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024, ușor sub mediana curentă a ‘BBB’ de 56%. Având în vedere pachetul inițial de consolidare al guvernului, prognozăm că raportul datoriei va continua să crească la 63,4% în 2027 și ar putea ajunge aproape de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va reduce doar presiunea ascendentă asupra datoriei având în vedere deficitul foarte mare de pornire. În plus, prognoza de creștere economică reală temperată și deflatorul PIB mai mic înseamnă că creșterea nominală a PIB-ului va fi de doar 4%-5% pe perioada prognozată, comparativ cu o medie de 10% în perioada 2021-2024.

Dezechilibre externe mari: Deficitul de cont curent (CAD) s-a lărgit la 8,4% din PIB în 2024 față de 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor și a continuării unei dinamici puternice a importurilor, susținând problema celor două deficite. Mediana CAD pentru categoria ‘BBB’ este doar de 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un caz izolat. Prognozăm că CAD se va reduce la mai puțin de 7% din PIB până în 2026, datorită scăderii cererii de importuri din partea sectorului public și privat, pe măsură ce consolidarea fiscală va conduce la scăderea veniturilor reale disponibile. Prognozăm că datoria externă netă va crește la 26% din PIB în 2027 față de 22% în 2024, semnificativ peste 3% estimat pentru mediana ‘BBB’.

Finanțare externă semnificativă: Deficitele gemene mari ale României înseamnă că țara depinde de un flux constant de finanțare externă. Tensiunile pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după prima rundă a alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea suveranului la schimbările sentimentului pieței. Perspectivele de fluxuri mari de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea măresc direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în mai din cauza intervenției pe piața valutară.

Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: România a reușit să acceseze cu succes piața internațională de obligațiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025 imediat după anunțul pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele lor din mai, când naționalistul George Simion a câștigat prima rundă a alegerilor prezidențiale, dar rămân peste nivelurile observate până la mijlocul lunii noiembrie 2024. Costul mediu de emisiune în prima jumătate a anului 2025 a fost de 7,2% în leu și 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și 5,2% în 2024, respectiv. Prognozăm că plățile de dobânzi ale guvernului față de venituri vor crește la 8,7% până în 2027 (6,8% în 2024), ușor sub prognoza de 9,2% pentru mediana ‘BBB’.

Reziliența băncilor în fața provocărilor: Fitch se așteaptă ca sectorul bancar din România să navigheze riscurile ridicate ale mediului operațional, provenite din legătura suveran-bănci (obligațiunile guvernamentale reprezintă aproximativ 20% din activele totale la sfârșitul lunii martie 2025), volatilitatea crescută a pieței și dublarea taxei pe cifra de afaceri. Această reziliență este susținută de raporturi de capital de obicei peste media regională, rentabilitate sănătoasă (rentabilitatea activelor anualizată pe primul trimestru al anului 2025 a fost de 1,7%) și finanțare stabilă bazată pe depozite locale granulate ale clienților. Calitatea activelor rămâne solidă, cu un raport de credite neperformante de 2,5% la sfârșitul lunii martie 2025.

Factori care ar putea, individual sau colectiv, duce la o acțiune negativă asupra ratingului / reducerea acestuia:

Fiscal: Nerealizarea măsurilor suplimentare de consolidare fiscală care ar conduce la stabilizarea datoriei publice pe termen mediu.

Macro / Extern: Dovezi de efecte negative asupra finanțării externe și lichidității, sau asupra stabilității macroeconomice, provenite din incertitudinea politică ridicată sau din persistentele deficite fiscale și de cont curent.

Factori care ar putea, individual sau colectiv, duce la o acțiune pozitivă asupra ratingului / creșterea acestuia:

Fiscal: Încrederea că progresele constante în consolidarea fiscală vor sprijini stabilizarea datoriei publice/GDP pe termen mediu.

Extern: Reducerea îndatorării externe și riscurilor de finanțare externă, provenind dintr-o îmbunătățire structurală a deficitului de cont curent.

The post Fitch: Creșterile de taxe afectează economia României appeared first on Aleph News.