De multe ori, patriotismul si devotamentul femeilor depasesc forta cu care barbatii se implica in conflictele armate de anvergura diversa. Exista o istorie paralela a eroinelor care si-au sacrificat tineretea si uneori chiar viata pentru o cauza nobila, aceea a tarii din care proveneau. Vom incerca sa portretizam pe scurt cateva astfel de personalitati, din epoci diferite.
A doua Mata Hari
Istoria incredibil de aventuroasa a dansatoarei si cantaretei Josephine Baker a fost pigmentata cu activitatile ei din cadrul Rezistentei Franceze conduse de Charles de Gaulle. Apreciata ca dansatoare erotica (ca si Mata Hari), ea a intrat lesne in cercurile germane din Paris, de unde culegea informatii pentru cei din Rezistenta. Casatorita atunci cu un italian, facea spionaj si in cercurile fasciste. A murit la Paris, in 1975, la 69 de ani.
Curaj, onoare si lacrimi
Una dintre marile personalitati ale Razboiului de independenta a Mexicului a fost Gertrudis Bocanegra (1765-1817). Desi s-a pregatit pentru meseria de profesoara, ea s-a inrolat alaturi de sotul sau si a luptat in randurile insurgentilor. Liderul revolutionarilor era preotul Miguel Hidalgo. Acel indelungat razboi de independenta a durat din 1810 si pana in 1821, terminandu-se cu victoria mexicanilor. Tradata, Gertrudis a fost executata de spanioli la 11 octombrie 1817.
Isabella Maria Boyd (1844-1900), poreclita „Cleopatra Razboiului de secesiune american) a activat de partea Confederatilor (sudistilor) in calitate de spion. S-a nascut in statul Virginia si a urmat colegiul din Baltimore. A ucis in legitima aparare un soldat inamic si a fost tinuta captiva la Unionisti. Asa a reusit sa se informeze despre planurile de lupta ale trupelor din Nord, pe care le transmitea sudistilor prin servitoare. A fost tradata si inchisa la Washington. Dupa razboi, a facut turnee prin tara, povestindu-si viata din razboi.
Poate cea mai indragita eroina de razboi a romanilor este Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), care a murit in timpul unei actiuni de lupta a unitatii sale militare de infanterie, in perioada Primului Razboi Mondial. Sosita din Oltenia (satul Vadeni) la Bucuresti pentru a se pregati la pension, ca invatatoare, a aflat de trupele de cercetasi si a intrat intr-o astfel de organizatie in 1913. Izbucnirea razboiului o determina sa devina infirmiera de front. Cand a aflat ca fratele sau Nicolae a cazut pe front (in zona Gorjului), ea a solicitat sa fie primita printre combatanti. A cazut prizoniera in 1916, pe cand lupta in linia intai. A evadat cu mare curaj si a revenit pe front fiind ranita grav (la picior) in zona Filiasi. A primit „Virtutea militara” chiar de la regina Maria, in 1917. Revenind pe front, este impuscata in ziua de 22 august 1917, in zona Vrancea. Avea 23 de ani.
Frantuzoaica Marie Marvingt (1875-1963), inrolata in trupele frantuzesti in Primul Razboi Mondial, a devenit prima femeie-pilot pe un bombardier. A fost poreclita „Logodnica primejdiei”. A avut performante exceptionale si ca alpinista si pilot de balon cu aer cald.
