Arheologii au făcut o descoperire istorică într-o mănăstire din Croaţia, iar rezultatul cercetării lor ar putea avea un efect important asupra istoriei Huniazilor din tara noastra.
Mormintele lui Ioan Corvin şi al lui Cristofer Corvin, fiului, respectiv, nepotul regelui ungar Matia Corvin, au fost excavate în mănăstirea Pauline din Lepoglava, Croaţia – anunta editia online a publicatiei ADEVARUL.ro
Institutul Maghiar de Cercetări lucrează pentru a determina secvenţa genetică a lui Ioan Corvin, care este moştenită în rândul bărbaţilor şi apoi, ştiind acest lucru, ar putea selecta din osuariumul din Székesfehérvár şi confirma care erau oasele lui Matia Corvin, arată cercetătorii.
Ministrul a vizitat mănăstirea, deoarece în 1504 fiul lui Matia de Hunedoara, Ioan Corvin, a fost îngropat acolo, iar în 1505 fiul său, Kristóf Corvin.
Ioan Corvin a murit la 32 de ani
Ioan Corvin (1473 – 1504), ale cărui rămăşiţe au fost descoperite în mănăstirea croată, a fost fiul ilegitim al regelui Matia Corvin şi al amantei sale Barbara Edelpock. A fost rege al Bosniei şi ban al Croaţiei şi Slavoniei, dar a fost împiedicat de marile familii de nobili ale Ungariei şi de către soţia regelui defunct Matia să devină succesor al acestuia la tronul Ungariei. Ioan Corvin a încercat să se impună ca palatin al Ungariei însă nu a reuşit. Armatele sale au fost implicate în confruntări cu oştile otomane care atacau teritoriile croate. Corvin a murit în Krapina, locul unde se retrăsese după o bătălie cu turcii.
Huniazii (Corvinii) au fost una dintre cele mai puternice familii din istoria Transilvaniei, însă dominaţia lor s-a întins doar pe durata unui secol.
Ioan de Hunedoara (1407 – 1456), cunoscut şi ca Iancu de Hunedoara, a condus Transilvania la mijlocul secolului al XV-lea şi a fost, de asemenea, guvernator al Ungariei şi mare comandant de oşti. Voievodul a fost tatăl regelui Matia al Ungariei şi s-a remarcat printr-o carieră militară strălucită. Ioan de Hunedoara a condus armatele care au apărat Europa de invaziile otomane şi au reuşit în vara anului 1456 să alunge oştirile sultanului Mehmet II Cuceritorul de la porţile cetăţii Belgradului. În 11 august 1456, la doar trei săptămâni după victoria strălucită asupra otomanilor, Ioan de Hunedoara a murit, răpus de ciumă, potrivit unor istorici, în tabăra militară din apropiere de Belgrad. Unii cronicari turci au susţinut că Ioan de Huendoara ar fi murit atins de o săgeată trasă de un turc, în timpul fugii acestuia din calea armatei creştine. Voievodul a fost înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail, iar pe piatra sa funerară stă înscris „s-a stins lumina lumii”. Ioan de Hunedoara a avut un frate mai mic, pe nume Ioan (Ivaşcu) Huniad (1409 – 1441) despre care s-au păstrat mai puţine informaţii istorice. Potrivit unor istorici, Ivaşcu a fost ucis într-una din lupte în jurul anului 1441. A fost înmormântat în Alba Iulia, iar fratele său l-a numit cel mai viteaz dintre viteji, recunoscându-i astfel meritele în războaie.