Când vine vorba de Biblie, una dintre cele mai importante cărți pentru creștini din întreaga lume, există o mulțime de întrebări și controverse privind originea și formarea sa. Unii cred că Biblia, așa cum o cunoaștem astăzi, a existat întotdeauna, ca un text sfânt, neschimbat de-a lungul timpului. În timp ce alții susțin că există un moment istoric și un consiliu care au hotărât ce texte să fie incluse și care să fie excluse din canon.
Este esențial să înțelegem că Biblia nu a fost creată sub forma pe care o avem astăzi, adică ca o carte unică și neschimbată. Mai degrabă, Biblia este rezultatul îmbinării a numeroase narațiuni, instrucțiuni, profeții și poezii scrise de diverși autori pe parcursul a sute de ani. Cu alte cuvinte, textele pe care le găsim astăzi în această lucrare sfântă au fost selectate dintr-o varietate de alte texte. Această selecție a fost făcută de oameni și nu a fost dictată de o agenție divină.
Unul dintre miturile care circulă este legat de Consiliul de la Niceea din 325 d.Hr., sub autoritatea lui Constantin I, și rolul său în formarea canonului biblic. Totuși, acesta este un mit, deoarece Consiliul de la Niceea nu s-a ocupat de stabilirea canonului biblic. În schimb, consiliul a fost convocat pentru a discuta alte chestiuni importante pentru creștinism, cum ar fi natura Trinității.
Deci, cine a decis ce texte să fie incluse în Biblie? Adevărul este că nu există o singură persoană sau un grup care să fi făcut această alegere. Biblia așa cum o cunoaștem, și trebuie menționat că această compoziție variază în funcție de confesiuni, a fost rezultatul unei evoluții îndelungate. Textele biblice au fost revizuite și schimbate în diferite momente ale istoriei, de-a lungul unui interval considerabil de timp.
De-a lungul secolelor I-IV d.Hr., autorități bisericești și învățați creștini au avut numeroase dezbateri cu privire la textele care ar trebui să fie incluse în canon. În multe cazuri, aceste discuții s-au transformat în acuze de “erezii” și au dus la excluderea unor texte. Cu toate acestea, există texte care au fost excluse și care au supraviețuit în istoria bisericii, de exemplu, Didahia (sau Învățătura celor doisprezece apostoli), Păstorul lui Hermas, Apocalipsa lui Petru, Epistola lui Barnaba și Epistola lui Clement. Există chiar și cărți care au fost complet interzise.
Deci, originile și evoluția Bibliei sunt complexe și fascinante. Ea nu este o carte statică, ci rezultatul unei lungi evoluții, discuții și dezbateri. Textele care au fost incluse în Biblie au fost subiectul unor critici și alegeri umane pe parcursul secolelor, ceea ce adaugă o dimensiune interesantă în înțelegerea istoriei acestei cărți sfinte.
