Mult timp s-a presupus că dezastrul nuclear de la Cernobîl a fost de vină, dar cercetările sugerează că, de fapt, cauza principală datează de mai mult timp.
De zeci de ani, niveluri ridicate de radioactivitate au fost descoperite la mistreții sălbatici din Europa Centrală – iar un nou studiu explică de ce.
Mult timp s-a presupus că dezastrul nuclear de la Cernobîl a fost de vină, dar cercetările sugerează că, de fapt, cauza principală datează de mai mult timp.
Oamenii de știință au stabilit că o mare parte din contaminare este legată de testarea armelor nucleare în timpul Războiului Rece din anii 1960.
Există avertismente conform cărora eliberarea radionuclizilor poate reprezenta o potențială amenințare pentru sănătatea publică – contaminând în mod persistent lanțul alimentar și creând un risc de expunere tradițională.
“Mai mult ca oricând, cu amenințări de lovituri nucleare sau de eliberări accidentale în cursul războiului ruso-ucrainean, este acum imperativ să putem identifica sursa oricărei eliberări… și să evaluăm consecințele lor asupra mediului”, se arată în studiu.
Timp de ani de zile, oamenii de știință s-au scărpinat în fața unui fenomen numit “paradoxul mistreților” – deoarece, deși nivelurile de radioactivitate ar trebui să scadă în timp, nu s-a înregistrat o scădere semnificativă a nivelurilor la animale din 1986.
Acest lucru a fost legat de faptul că ei mănâncă adesea trufe de cerb din sol contaminat, care a absorbit încet materialul radioactiv din ultimii 78 de ani.
Potrivit ONU, un sfert din toate testele nucleare care au fost efectuate au explodat în atmosferă, iar vânturile globale din zilele următoare au răspândit precipitațiile la scară largă.
După ce primul test a fost efectuat la 16 iulie 1945, într-un sit deșertic din Alamogordo, New Mexico, Statele Unite au explodat în atmosferă peste 200, Uniunea Sovietică peste 200, Marea Britanie aproximativ 20, Franța aproximativ 50 și China aproximativ 20.
