Cum rețelele sociale pot contribui la conservarea speciilor

Fotografiile speciilor de plante și animale postate pe rețelele sociale pot contribui la protejarea biodiversității, în special în regiunile tropicale. Aceasta este concluzia unei echipe de cercetători coordonată de Centrul German pentru Cercetarea Biodiversității Integrative (iDiv), Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Mediului (UFZ), Universitatea Friedrich Schiller Jena (FSU) și Universitatea din Queensland (UQ). Cele trei studii, recent publicate în revistele BioScience, One Earth și Conservation Biology, au investigat beneficiile utilizării datelor de pe Facebook pentru evaluările de conservare din Bangladesh. Cercetătorii subliniază că rețelele sociale pot susține monitorizarea speciilor și pot contribui semnificativ la evaluările de conservare în țările tropicale.

Zonele tropicale sunt puncte fierbinți ale biodiversității, dar cunoașterea noastră despre populațiile de specii de plante și animale din aceste regiuni este, în cel mai bun caz, fragmentară. În timp ce programele de monitorizare și inițiativele de știință cetățenească sunt bine stabilite în țările dezvoltate, ele sunt încă rare în țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, documentarea precisă a biodiversității poate ajuta la identificarea speciilor care necesită protecție specială. Odată cu creșterea utilizării rețelelor sociale și disponibilitatea larg răspândită a camerelor digitale de înaltă calitate, apar noi oportunități. Fotografii de natură din întreaga lume își împărtășesc observațiile privind biodiversitatea pe rețelele sociale, ceea ce are un potențial imens. O echipă de cercetare a utilizat țara asiatică Bangladesh ca exemplu pentru a investiga contribuția pe care datele de pe Facebook o pot aduce monitorizării biodiversității și, în final, evaluării zonelor potențiale protejate.

În studiul lor, oamenii de știință au colectat fotografii de natură postate pe grupurile de Facebook din Bangladesh. Informațiile pe care le-au putut extrage din datele despre specii și locații în fotografii au fost introduse într-o bază comună de date împreună cu datele din Global Biodiversity Information Facility (GBIF). GBIF este alimentat de platforme consacrate de știință cetățenească, cum ar fi eBird și iNaturalist. Acest lucru funcționează deja bine în nordul globului. Cu toate acestea, pentru speciile de animale și plante din țările în curs de dezvoltare și emergente, datele sunt semnificativ mai puține. Prin integrarea datelor de pe Facebook, echipa de cercetare a putut compila peste 44.000 de înregistrări pentru aproape 1.000 de specii de animale, dintre care 288 sunt considerate a fi în pericol conform UICN. Peste 25% dintre date proveneau de pe grupurile de Facebook, iar mai mult de jumătate din date erau referitoare la fluturi și păsări. „Dacă am folosi doar datele de pe GBIF, am fi ratat informații despre distribuția a sute de specii aflate în pericol”, spune Dr. Shawan Chowdhury, cercetător la iDiv, UFZ și Universitatea Friedrich Schiller Jena.

Datele de pe Facebook arată zonele prioritare pentru conservare Cu ajutorul acestei noi baze de date, echipa de cercetare a creat o hartă a habitatelor potrivite pentru diferitele specii de animale și a comparat-o cu zonele protejate existente. În prezent, doar 4,6% din suprafața terestră a Bangladeshului este desemnată ca zone protejate, mare parte fiind situată în sud-vestul țării. În special, zonele în care se găsesc deja specii amenințate nu sunt acoperite corespunzător de zonele protejate existente – un fenomen tipic în regiunile tropicale. Pentru a asigura că există suficiente zone protejate pentru toate speciile amenințate din Bangladesh, proporția zonei sub protecție ar trebui crescută la 39%, iar aceste zone ar trebui să fie mai bine distribuite în țară. Datele au arătat, de asemenea, că, de exemplu, 45% dintre speciile de fluturi din Bangladesh au fost găsite în zonele verzi din capitala Dhaka, iar aproape jumătate dintre acestea sunt considerate a fi în pericol. Acest lucru sugerează că, atunci când se planifică zone protejate noi, ar putea fi util să se analizeze zonele neconvenționale, cum ar fi cele din și în jurul zonelor urbane.

Datele de pe rețelele sociale trebuie tratate cu atenție Cu toate acestea, utilizarea datelor de pe rețelele sociale ridică în continuare provocări. La fel ca în multe inițiative de știință cetățenească, datele colectate de la utilizatori sunt rareori distribuite uniform. În schimb, ele sunt adesea concentrate în regiuni ușor accesibile, cum ar fi cele aflate în apropierea orașelor. Transformarea datelor de pe rețelele sociale în date de cercetare este, de asemenea, în prezent un proces foarte consumator de timp. Pentru studiul lor, cercetătorii au căutat manual grupurile de Facebook în căutarea speciilor aflate pe Lista Roșie și au verificat fiecare fotografie individual, inclusiv informațiile despre specii și locații. Tehnologii noi, cum ar fi inteligența artificială și învățarea profundă, ar putea face acest proces mai ușor în viitor.

„Integrarea datelor privind biodiversitatea provenite din știința cetățenească și publicate pe rețelele sociale are un potențial mare, în special pentru regiunile tropicale, unde lipsesc date fiabile și actualizate pentru monitorizare structurată, informând astfel planificarea conservării”, spune profesorul Aletta Bonn, coordonatorul grupului de cercetare Ecosystem Services la UFZ, Universitatea Jena și iDiv. În aceste regiuni, datele de observație publicate pe Facebook sau pe alte platforme de socializare pot contribui la o evaluare mai bună și sistematică a zonelor potențiale protejate – un pas important spre realizarea obiectivelor Kunming-Montreal și plasarea a 30% din suprafețele terestre și marine sub protecție până în 2030.