Creierul albinelor este remarcabil. Noile cercetări sugerează că fiecare albină în parte dintr-un stup se comportă ca niște neuronidintr-un creier uman. O echipă de cercetători de la Universitatea din Sheffield din Marea Britanie a aplicat un model teoretic utilizat în mod obișnuit în studierea psihologiei umane la comportamentul coloniilor de albine. Studiul este mai surprinzător decît pare. Asta pentru că nu se rezumă neapărat la albine. El ar putea spune lucruri despre modul în care creierul nostru ia decizii. Faptul că cercetătorii au observat că animalele urmează regulile psihologice care guvernează creierul nostru nu este chiar surprinzător.
De exemplu, în domeniul psihofizicii, o regulă numită Legea lui Weber descrie o relație între dimensiunea unui stimul și creșterea semnificativă a amplorii acestuia. În termeni mai simpli, legea funcționează astfel: imaginează-ți că ții în mînă un măr, iar apoi trei mere. Observi diferența. Dar dacă cineva ți-ar mai pune trei mere într-o plasă plină cu mere, pe care o cari, nu sesizezi. Această regulă generală despre stimul și percepție a fost observată în multe feluri la animale, de la mamifere la păsări.
Deși legea pare să se potrivească și comportamentului colectiv al organismelor mai simple – chiar și la cele fără creier – nu a fost încă studiat în grupuri mari de creiere minuscule. La fel ca într-un stup de albine.
Ca să vadă asta, cercetătorii au fost atenți la un soi de albine din Europa – Apis mellifera.
Ei au analizat cît de repede coloniile de albine își aleg stupul, după diferite calități. Astfel, au corelat datele cu mai multe legi psihofizice, ca să vadă cît de bine se potrivesc. În plus față de legea lui Weber, cercetătorii au analizat legea lui Pieron – care spune că luăm decizii mai repede cînd două alegeri sînt bune – și legea lui Hick – care spune că creierul are mai mult timp să aleagă, pe măsură ce crește numărul de opțiuni.
Luarea deciziilor în creierul uman implică acțiunile unor nervi unici care ard valuri de semnale electrochimice. Printre albine, procesul de alegere al unui stup se referă la interacțiunile albinelor cercetași care comunică descoperirile lor.