China a început construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume, stârnind panică în India și Bangladesh

• China a început construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume pe râul Yarlung Tsangpo, aflat în Tibet.
• Proiectul a stârnit îngrijorări în India și Bangladesh din cauza impactului asupra populației și mediului.
• Costul estimat al barajului este de 1,2 trilioane de yuani (aprox. 167 miliarde dolari).

Autoritățile chineze au demarat construcția celui mare baraj hidroelectric din lume, aflat pe teritoriul tibetan, un proiect care stârnește îngrijorări în India și Bangladesh, scrie BBC.

Premierul chinez Li Qiang a prezidat ceremonia de începere a construcției pe râul Yarlung Tsangpo, conform presei locale.

Acest râu traversează platoul tibetan, iar proiectul a fost criticat intens din cauza impactului potențial asupra a milioane de indieni și bangladeșeni care trăiesc în aval, dar și asupra mediului și localnicilor tibetani.

Beijingul afirmă că proiectul, estimat la 1.200.000.000.000 yuani (167 miliarde dolari; 125 miliarde lire sterline), va acorda prioritate protecției ecologice și dezvoltării prosperității locale.

Când va fi finalizat, proiectul – cunoscut și sub numele de Centrala Hidroelectrică Motuo – va depăși barajul Trei Defileuri, devenind cel mai mare din lume și ar putea genera de trei ori mai multă energie.

Experții și oficialii și-au exprimat temerile că noul baraj ar oferi Chinei control asupra râului transfrontalier Yarlung Tsangpo, care curge spre sud în statele Arunachal Pradesh și Assam din India, precum și în Bangladesh, unde alimentează râurile Siang, Brahmaputra și Jamuna.

Un raport al Lowy Institute din 2020 sublinia că „dacă va prelua controlul asupra acestor râuri din Platoul Tibetan, China va avea o pârghie semnificativă asupra economiei Indiei”.

Într-un interviu recent acordat agenției PTI, ministrul-șef din Arunachal Pradesh, Pema Khandu, și-a exprimat îngrijorarea că râurile Siang și Brahmaputra ar putea „să sece considerabil” după finalizarea barajului. El a adăugat că barajul reprezintă „o amenințare existențială pentru triburile și mijloacele noastre de trai. Este destul de grav, deoarece China ar putea folosi barajul ca pe o „bombă de apă”.

„Dacă barajul se construiește și ei eliberează brusc apa, toată zona Siang ar fi devastată”, a declarat el. „În special tribul Adi și alte grupuri similare și-ar vedea proprietățile, pământurile și, mai ales, viețile puse în pericol”.

Autoritățile chineze vizează de mult timp potențialul hidroenergetic al amplasamentului din Regiunea Autonomă Tibet. Zona este situată într-un canion uriaș considerat ca fiind cel mai adânc și lung de pe uscat, pe un segment unde râul Yarlung Tsangpo – cel mai lung râu al Tibetului – face o cotitură bruscă în jurul muntelui Namcha Barwa („Marea Curbă”).

China vizează văile abrupte și râurile puternice din vestul rural – teritorii tibetane – pentru a construi mega-baraje și centrale hidroelectrice care să alimenteze metropolele din est, dependente de energie. Președintele Xi Jinping a impulsionat această politică numită „xidiandongsong” („energia din vest spre est”).

Guvernul chinez și presa de stat prezintă aceste baraje ca soluții câștigătoare, care reduc poluarea, generează energie curată și ridică nivelul de trai al tibetanilor.

Activiștii susțin că aceste baraje reprezintă „ultima formă de exploatare a tibetanilor și a pământurilor lor de către Beijing”, iar protestele anterioare au fost reprimate. Anul trecut, autoritățile chineze au reținut sute de tibetani care protestau împotriva unui alt baraj, ceea ce a dus la arestări și bătăi, unii fiind serios răniți.

Mai există îngrijorări legate de posibilele inundații ale văilor tibetane, recunoscute pentru biodiversitatea lor, dar și de pericolul construirii barajelor într-o regiune predispusă la cutremure.

The post China a început construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume, stârnind panică în India și Bangladesh appeared first on Aleph News.