Ce trebuie să știi despre Papa Leon XIV? Anton Rus, preot doctor: „Este un om al studiului, dar și al acțiunii”

• Fratele lui Leon XIV: În clasa întâi o vecină i-a spus că o să fie primul Papă american.
• Noul papă are studii de matematică, teologie și drept canonic.
• Leon XIV vorbește engleză, spaniolă, italiană, portugheză și citește în latină și germană.
• Leon XIV anunță „o pace neînarmată și dezarmantă, smerită și perseverentă”.

Habemus Papam! În seara celei de-a doua zile de vot, cardinalii au reușit să aleagă cine va conduce Biserica Catolică. Americanul Robert Francis Prevost este noul Papă. El va purta numele de Papa Leon al XIV-lea.

Ce ne puteți spune despre noul Papă din punct de vedere biografic și spiritual?

Anton Rus, preot doctor: „Într-adevăr, biografia celui care a fost ales Papă al Bisericii Romei contează în evoluția lui ca suveran pontif al Bisericii Catolice nou ales. Și, într-adevăr, dacă ne gândim la biografia acestui nou pontif maximus al Bisericii, reiese că el este un om oarecum universal. Adică, iată, s-a născut dintr-un tată francez, dintr-o mamă italiană. S-a născut în America de Nord, în Statele Unite ale Americii. A lucrat multă vreme în America de Sud și, în ultimul timp, la Roma, la Vatican, în Europa.

Iată, din biografia asta reiese că este un om al studiului — a studiat teologie, a studiat matematică — dar este și un om al acțiunii concrete, al misionarismului, zicem noi. Adică e un tip de om misionar, practic, concret, care cred că va îngemâna activitatea administrativă, bisericească, teologică, teoretică, împreună cu activitatea socială și cu deschiderea față de omul zilelor noastre.

Cred că, așa, în câteva cuvinte, biografia lui ne arată acest lucru: îngemânarea dintre omul administrației, omul studiului, al teologiei, al teoriei și omul acțiunii, omul prezenței în lume”.

Care sunt cele mai mari provocări ale noului Papă?

Anton Rus, preot doctor: „Da, și fiecare vremuri cu provocările ei sau ale lor. Într-adevăr, cred că toată lumea e de acord că prima provocare a noului papă, a Bisericii, este cea legată de pace, ținând cont mai ales de faptul că și-a asumat, la nivel de discurs inițial, implicarea sa în favoarea păcii.

Ne amintim — și toată lumea a văzut — că printre cuvintele cele mai utilizate, în mod repetat, în discursul său inițial de salut, adresat în fața credincioșilor din Bazilica San Pietro din Roma, a fost cuvântul „pace”. Și, într-adevăr, pacea e o provocare pentru toți liderii, pentru toți oamenii zilelor noastre, inclusiv pentru cel care este papă al Romei. Iar pacea, într-adevăr, este o chestiune extrem de concretă, care trebuie păstrată, trebuie rezolvată, trebuie instaurată în relațiile dintre oameni, dintre popoare, dintre grupuri, dintre continente, dintre interese.

Și, într-adevăr, cred că prima provocare a noului pontif este pacea. Acum, e limpede că noi, în Biserică, în teologie, când vorbim despre pace, vorbim cumva despre două tipuri de pace. Iată: este pacea aceasta ca loc comun, ca obiectiv uman, social, politic — pacea ca lipsă a războiului sau ca rezultat al efortului omului.
Dar avem și pacea aceea teologică, spirituală, ca dar de sus, ca dar al lui Dumnezeu și care este un fel de pace sufletească, de împăcare cu Dumnezeu, cu tine însuți și cu aproapele. Și dacă există acea pace la nivel interior, atunci există mari șanse să existe și o pace exterioară. Iată, insist și eu pe ideea că prima provocare este pacea între oameni, pacea sufletească și apoi pacea exterioară.

Sigur că din primul discurs reiese cumva faptul că noul pontif deja a identificat provocările pe care le va avea de întâmpinat. De asemenea, de exemplu, a vorbit despre misiune. Și aici vrea să se situeze pe linia continuității cu predecesorul său, pentru că și noul papă a vorbit despre misiune, în sensul că vrem o Biserică misionară. Și asta înseamnă că Biserica vrea să-și păstreze cumva mecanismele și starea de fapt actuală, cumva statică, așa ca o instituție, ca un sistem — iată, zicem noi — dar și să iasă din acest sistem tradițional parohial și să se miște în medii și teritorii care, eventual, nu sunt tradițional creștine.

Și iată, de aceea a vorbit, de exemplu, despre activitate misionară sau despre misionariat, care înseamnă propovăduire. Asta înseamnă că Biserica trebuie să-i urmeze lui Dumnezeu, lui Iisus Hristos, care umbla printre oameni, propovăduindu-le Evanghelia. A doua provocare, cred, este aceasta a unei Biserici cumva înnoite, noi, care iese din tipare, care iese din ceea ce și noi numim în dezbaterile noastre „sistem”.

A fi cu sistemul, a fi în afara sistemului. Și Biserica e un sistem, dar un sistem care se renovează continuu și care e în mișcare, nu e atât de static. Iată și celelalte, sigur, provocări care vor apărea și pe care noul Papă, împreună cu colegii săi, cu consilierii săi, va trebui să le întâmpine și să și le asume”.

Ați simțit o direcție teologică, pastorală, socială în primul discurs al Papei? 

Anton Rus, preot doctor: „Da, dar aș zice că, între cele trei direcții — direcția pastorală, direcția teologică și direcția socială — eu cred că noul Papă va marșa mai mult pe direcția aceasta socială. În sensul că Biserica, iată, de 2000 de ani și-a stabilit propria teologie, propriul patrimoniu care e cunoscut. Sigur, există provocări și la nivel de teologie, de teorie, de învățătură.

De exemplu, cum se raportează Biserica la inteligența artificială sau la noile chestiuni de bioetică care apar mereu. Dimensiunea pastorală — iată, Biserica e prezentă, e vizibilă — însă cred că și noul Papă, Leon al XIV-lea, va marșa mult pe partea aceasta socială, mai ales că și-a luat numele unor predecesori ai lui, numele de Leon”.

Ce semnifică acest nume papal?

Anton Rus, preot doctor: „Mai mult decât numele în sine, Leon contează ca semnificație prin faptul că doi mari Papi care l-au precedat au purtat numele de Leon. E vorba de Leon I, care a trăit în secolul al V-lea și care s-a raportat la liderii lumii de atunci — adică, iată, a reușit cumva să-i înfrunte pe huni, pe vandali, cerându-le să nu vandalizeze orașul Roma — dar ne gândim și la Leon al XIII-lea, care a trăit la sfârșitul secolului al XIX-lea și care a scris mult și a luptat, de exemplu, pentru drepturile muncitorilor, pentru sindicate, pentru noile structuri muncitorești, industriale; a raportat Biserica la industria care apărea, la programele pe care le aveau lucrătorii în industrie.

Iată, a fost un papă care s-a raportat la activitatea economică, industrială, socială, activă a Bisericii și cred că există o legătură între numele de Leon, luat de noul Papă, și activitatea predecesorilor care se numeau Leon — adică, iată, activitatea aceasta îndreptată înspre social”.

The post Ce trebuie să știi despre Papa Leon XIV? Anton Rus, preot doctor: „Este un om al studiului, dar și al acțiunii” appeared first on Aleph News.