

- Propunerile SUA au fost prezentate UE și Ucrainei
- SUA așteaptă răspunsul lui Zelenski la reuniunea de la Londra
- Rubio, Witkoff și Kellogg vor participa la întâlnirea de la Londra
- Steve Witkoff s-ar putea întâlni apoi cu Vladimir Putin
Două serii de dezvăluiri făcute în ultimele zile în presa republicană și mai multe declarații ale lui Donald Trump și Marco Rubio indică un singur lucru: în această săptămână americanii vor prezenta inclusiv public detaliile unui acord privind încheierea războiului din Ucraina.
Propunerile părții americane au fost transmise lui Zelenski săptămâna trecută, acum se așteaptă răspunsul Kievului – și toată lumea va vedea dacă cel mai îndrăzneț plan al Administrației Trump – rămâne doar un vis sau se va transforma în realitate.
„Vă voi da toate detaliile în următoarele 3 zile. Noi am avut întâlniri foarte bune cu Ucraina și Rusia. Și am avut foarte bune întâlniri și cu Iran. Vom vedea cum vor decurge toate, vom vedea care sunt următorii pași. Avem nevoie de puțin timp”, a spus Trump.
Cât de fezabil este acest plan
A apărut o poziționare a Kremlinului vis-a-vis de acest plan al lui Trump – deocamdată nu îl știe, dar așteaptă să-l afle de la Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump pe Ucraina, care, probabil joi sau vineri, va ajunge la Moscova într-o nouă întâlnire cu Vladimir Putin.
Ar trebui să ne așteptăm la evoluții pe acest plan încă de mâine, pentru că mâine are loc o reuniune importantă la Londra. Practic, trimisii americani și probabil și Marco Rubio, secretarul de stat american, vor participa la reuniunea de la Londra, unde vor fi și Franța la masă, vor fi și reprezentanți ai Ucrainei și ai Marii Britanii, bineînțeles, fiind stat nuclear. Acolo se vor discuta aceste propuneri ale părții americane privind soluționarea conflictului din Ucraina.
Mâine, americanii ar trebui să aibă răspunsul Kievului vis-a-vis de acest plan, urmând ca acest plan să fie propus și prezentat lui Vladimir Putin spre sfârșitul săptămânii, în această întâlnire pe care Steve Witkoff o plănuiește și deja a confirmat-o Kremlinul că va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni.
Ce a apărut în presa americană în ultimele două zile? Se scurg informații din acest plan. Informațiile converg, ca să spun așa. Alaltăieri a publicat Wall Street Journal, aseară a publicat New York Post. Sunt câteva idei pe care le transmit americanii în acest moment și public.
Prima idee este că Ucraina trebuie să fie pregătită să cedeze Rusiei 20% din teritoriul său, teritoriul care oricum este ocupat, dar va fi o recunoaștere „de facto”, nu „de jure”, pentru că aici avem o situație destul de complicată. Știm foarte bine că Federația Rusă a anexat deja acele teritorii la Federația Rusă. Practic, Constituția Federației Ruse nu permite cedarea de teritorii ale Federației Ruse, dar în același timp acest plan de pace va recunoaște de facto prezența Rusiei în aceste teritorii. Nu va fi și o recunoaștere juridică, în sensul ca juridic Ucraina să piardă aceste teritorii. Pur și simplu se va statua – așa cum descriu cei de la New York Post – o recunoaștere tactică a controlului Rusiei în aceste teritorii ocupate, vorbim de cele patru teritorii ocupate, pentru că Crimeea pare că este un subiect separat.
Se mai vorbește în dezvăluirile jurnaliștilor de la Wall Street Journal și de la New York Post despre înghețarea efectivă a conflictului – deci vorbim de o soluționare pe model de conflict înghețat, ceea ce s-a mai întâmplat în istoria Federației Ruse – cu consolidarea ocupării unei părți din teritorii.
Ucraina ar fi nevoită să recunoască anexarea Crimeei din 2014 de către Rusia – asta propune Administrația americană; și aici avem o problemă, pentru că Congresul American nu a recunoscut în 2014 această anexare, a catalogat-o drept ilegală și, ca atare, ar trebui să existe și niște modificări pe care Administrația Trump să le trimite către Congresul American în ceea ce privește schimbarea la 180 de grade a poziției americane în ceea ce privește Crimeea.
Acum, Administrația Trump, spre deosebire de vechea Administrație Trump, ar recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Un alt punct, al treilea, ar fi vorba despre desfășurarea de trupe de menținere a păcii și înțelegem că sunt două variante, din ceea ce scrie presa americană – ar fi vorba de desfășurare de forțe europene, dar și de forțe de menținere a păcii separate pentru a monitoriza în comun această încetare a focului.
Iar aceste forțe de menținere a păcii despre care tot s-a vorbit – iar Donald Trump nu a dat un răspuns clar – ar urma să fie formate din ruși, din ucraineni, dar și o țară non-NATO, iar aici va fi foarte important pentru că cumva o țară non-NATO ar fi cam de partea Rusiei, nu de partea Ucrainei. Oricum, trebuie să fie un actor neutru în această monitorizare a încetării totale a focului.
Un alt subiect, al patrulea, ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, care ne-a dat foarte multe bătăi de cap. Donald Trump a și spus acum câteva luni, într-o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski, după ce l-a dat afară din Casa Albă, că Administrația Trump ar dori să aibă ea controlul (adică americanii) asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din ce înțelegem din presa americană în acest moment. Donald Trump vrea ca centrala să treacă într-o zonă neutră, sub controlul american, ca să nu fie nici a rușilor, nici a ucrainenilor.
Știm foarte bine că, în timpul conflictului, mereu a fost o problemă cu centrala nucleară de la Zaporojie, pentru că este cea mai mare centrală nucleară din Europa și această centrală ar trebui să alimenteze cu energie atât teritoriul ucrainean, cât și teritoriile ocupate de Federația Rusă.
Din câte înțelegem din presa americană – și asta a spus și Donald Trump la Casa Albă – se preconizează că în zilele următoare, până la urmă, americanii vor semna cu ucrainienii acel acord pe minereurile rare. Americanii consideră că acel acord pe minereurile rare ar garanta prezența americană din punct de vedere economic în Ucraina în anii următori.
Știm foarte bine că lui Vladimir Zelenski nu prea i-a convenit acest lucru, dar am văzut că acel draft de acord pe minereuri rare deja a început să fie aprobat de diferite ministere din Guvernul Ucrainei.
Donald Trump spunea săptămâna trecută că săptămâna aceasta ar putea să semneze Administrația Trump cu Zelenski. Nu știm dacă va fi o semnare la nivel înalt între cei doi președinți, dar America ar putea să semneze acest acord pe minereurile rare, ceea ce reprezintă pentru ei garanția totală economică a prezenței Statelor Unite în Ucraina – dar și în perspectiva unui viitor conflict, în sensul că Rusia n-ar mai îndrăzni să atace Ucraina dacă minerale rare și pământurile care dețin aceste minerale rare ar fi deținute de statul american.
Ca puncte negative, SUA nu oferă în plus alte garanții de securitate ucrainei, iar discuțiile despre o posibilă intrare a Ucrainei în NATO sunt în acest moment eliminate, nu mai sunt la masa discuției. Cumva acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că și secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus în mai multe rânduri, chiar și după ce s-a întâlnit cu Donald Trump, că Ucraina în NATO „nu mai este în discuție în acest moment”.
Întâlnirea de la Londra
Cert este că mâine avem această întâlnire la Londra, unde se așteaptă răspunsul Ucrainei la acest plan american care deja a apărut în presă. Se așteaptă și răspunsul Rusiei vis-a-vis de acest plan și urmează să vedem ce se va întâmpla și cu prezența lui Witkoff la Kremlin în această săptămână.
În mod clar sâmbătă, Trump și Zelenski se vor întâlnii la funeraliile Papei Francisc de la Vatican. Va fi prima oară când se vor vedea față în față după ce Donald Trump l-a dat afară pe Zelenski din Casa Albă. Sperăm, așa cum spune presa europeană astăzi, ca acești doi lideri să nu ia „ostatică” ceremonia funeraliilor Papei de la Vatican, având în vedere că toate reflectoarele vor fi pe Donald Trump și pe Melania Trump care vor veni pentru prima oară în Europa în acest mandat, și pe prezența lui Vladimir Zelenski la aceeași ceremonie funerară.
Detalii ale planului lui Trump privind Ucraina
- Ucraina pare pregătită să dea Rusiei 20% din teritoriul său, atâta timp cât este considerată recunoaștere „de facto”, nu „de jure”.
- Armata rusă ar rămâne în cele 4 teritorii ocupate ale Ucrainei – recunoașterea tactică a controlului Rusiei
- Înghețarea efectivă a liniei frontului odată cu consolidarea ocupării unei părți din teritorii
- Ucraina ar fi nevoită să recunoască anexarea Crimeei din 2014 de către Rusia ( Congresul SUA s-a opus recunoașterii anexării Crimeei)
- Desfășurarea forțelor europene și a forțelor de menținere a păcii separate pentru a monitoriza în comun încetarea focului de către o comisie formată din ruși, ucraineni și o a treia țară non-NATO
- Transformarea teritoriului din jurul Centralei Nucleare Zaporizhzhia într-o zonă neutră sub controlul SUA
- Centrala Zaporizhzhia ar alimenta cu energie teritoriul ucrainean și teritoriul ocupat al Ucraunei
- Încheierea acordului pe minereuri rare – sprijin economic din partea SUA
- SUA nu oferă alte garanții de securitate Ucrainei
- Discuțiile despre posibila intrare a Ucrainei în NATO sunt eliminate
The post Ce presupune planul lui Trump de pace? Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei 20% din teritoriul său, atât timp cât e „de facto”, nu „de jure” appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Matei Sorina