Ce impact au sloganurile politice asupra alegătorilor? 8 cuvinte au modelat politica modernă. Ce îl diferențiază pe Trump de restul politicienilor

• Două sloganuri au marcat politica anului 2024: „Schimbare” (Keir Starmer) și „Make America Great Again” (Donald Trump), ambele aducând victorii electorale, dar cu impact diferit asupra alegătorilor.
• Același slogan poate avea rezultate diferite în funcție de țară, moment și persoana care îl folosește.
• Sloganuri precum „Yes, We Can” sau „Make America Great Again” au fost folosite anterior în alte campanii politice, inclusiv în Marea Britanie.

Două sloganuri au definit politica în 2024, scrie Financial Times. Sir Keir Starmer a propus „Schimbare”, în timp ce Donald Trump a promis să „Facă America Măreață Din Nou”. Ambele au adus triumfuri electorale. Totuși, în timp ce în SUA – MAGA lui Trump – a captat imaginația publicului, sloganul lui Starmer a inspirat alegătorii din Marea Britanie doar să-și dorească și mai multă schimbare – poate chiar un alt guvern.

De ce a reușit unul și a eșuat celălalt? Privind în istoria sloganurilor politice, același slogan produce rezultate diferite în funcție de locul, momentul și persoana care îl folosește, scrie Financial Times.

Remarcabil, doar 8 cuvinte au modelat sloganurile politice moderne: „oameni”, „schimbare”, „democrație”, „puternic”, „împreună”, „nou”, „timp” și „mai bun” (o adăugire recentă include și „măreț”). Folosite atât de mișcări democratice, cât și de regimuri autoritare, ele au răsturnat guverne, au pus capăt conflictelor și au inspirat schimbări sociale.

Douăzeci de ani de politică în întreaga lume pentru candidați de stânga și de dreapta au arătat că acestea nu sunt, totuși, cuvinte „magice”. Totul ține de alegerea sloganului potrivit, pentru candidatul potrivit, la momentul potrivit.

Cuvântul potrivit poate fi o scurtătură emoțională către mintea electoratului. Aceste opt cuvinte sunt, de asemenea, remarcabil de elastice: un socialist din Marea Britanie, un conservator din Turcia și un populist din Ungaria pot adapta același cuvânt la propria lor poveste. Și chiar au făcut-o, de nenumărate ori.

Regatul Unit, cunoscut drept mama parlamentelor, este și „mama” a două dintre cele mai faimoase sloganuri politice din lume. „Yes, We Can” al lui Barack Obama, definitoriu pentru epoca 2008, s-a dovedit a fi împrumutat din campania scoțianului naționalist Alex Salmond din 1997. Chiar și MAGA-ul lui Trump are un precedent uitat: apelul lui Winston Churchill din alegerile generale din 1950 de a „Face Marea Britanie Măreață Din Nou”.

Există trei motive principale pentru care limbajul politic s-a bazat pe atât de puține cuvinte pentru a duce greul campaniilor moderne: sufragiul universal, mass-media de masă și indignarea de masă.

Inventarea sloganurilor așa cum le știm a început odată cu sufragiul universal. Odată ce politica s-a mutat din saloanele claselor educate pe pragul milioanelor de oameni, campaniile au trebuit să treacă la fraze pe care oricine le putea înțelege. Sloganurile vizau să unească grupuri disparate: să includă, nu să excludă.

Fiecare evoluție a mass-mediei a redus apoi lungimea sloganurilor. Radioul a recompensat expresiile catchy, televiziunea a cerut soundbite-uri, iar rețelele sociale se așteaptă la simple hashtag-uri. Discursul politic poate că nu e mai bun din această cauză, dar acestea sunt regulile jocului.

Acum suntem în epoca indignării de masă. În anii 1990, centriștii „Căii a Treia” au descoperit că folosirea unora dintre aceste opt cuvinte în abstracțiuni vagi era utilă pentru a masca compromisurile ideologice. Promițând totul, fără a specifica nimic.

„New Labour, New Life for Britain” (Tony Blair 1997), „Putting People First” (Bill Clinton 1992) și „A Better Life for All” (Nelson Mandela 1994) – acestea au stabilit șablonul. De atunci, majoritatea sloganurilor sunt la fel de comprimate: fraze scurte, goale, la care alegătorii își pot atașa propriile speranțe, lăsând politicienilor spațiu maxim de manevră.

Problema acum este că electoratul din întreaga lume este deziluzionat după decenii de sloganuri abstracte. Nerealizarea acestor mesaje cu sunet pozitiv a dus parțial la ascensiunea mișcărilor populiste, întruchipate de revolta Brexit și victoriile lui Trump.

Mulți politicieni de azi caută să câștige pe baza unei promisiuni retorice de schimbare. Dar, după cum a descoperit Labour pe propria piele, perioada de grație pentru livrare a dispărut. Alegătorii nerăbdători așteaptă acum transformări în zile, nu în termeni parlamentari.

Prin contrast, cruciada MAGA a lui Trump a încercat să acționeze rapid pentru a livra dinamismul implicit al sloganului. Lumea l-a privit pe Trump cum semna nenumărate ordine executive pe scenă. Un stil teatral și o nouă formulă – un „fast-food politic” – care ridică o provocare. Acum, fiecare politician mainstream care promite „schimbare” este sub presiunea de a livra rezultate imediate, cu acțiuni, nu doar cuvinte abstracte.

Sloganurile politice scurte nu au fost niciodată mai importante decât în lumea noastră obsedată de tehnologie și social media. Iar lucrurile devin mai complicate cu sloganuri generate de A.I., hiper-direcționate către indivizi, folosind cele opt cuvinte în nenumărate combinații, mai probabil să ne dezbine decât să ne unească.

Lecția din istoria sloganurilor politice este că, oricum ar fi compuse, oriunde în lume, aceste cuvinte vor funcționa pentru politicieni doar dacă se conectează cu preocupările reale ale alegătorilor din acel timp și loc.

Financial Times amintește de soarta social-democraților japonezi care, în 2021, au candidat cu poate cel mai potrivit slogan pentru epoca TikTok, „Schimbarea e Distractivă!”. Au pierdut în toate circumscripțiile, cu excepția uneia.

The post Ce impact au sloganurile politice asupra alegătorilor? 8 cuvinte au modelat politica modernă. Ce îl diferențiază pe Trump de restul politicienilor appeared first on Aleph News.