Ce efecte are cântatul pentru bebeluși

Pentru a promova dezvoltarea limbajului la sugari încă de la o vârstă fragedă, părinților li se recomandă să vorbească cât mai mult cu cei mici, să le citească sau să le cânte. Cântatul este, de asemenea, menit să-i ajute pe copii să dezvolte un simț timpuriu pentru ritm și să se miște în consecință. Dar ce influență are alegerea cântecului? Un studiu realizat de o echipă de cercetare de la Universitatea din Viena în colaborare cu cercetători de la Universitatea din East London a arătat că cântecele mai rapide și mai complexe, precum cele de joacă, au un impact diferit asupra dezvoltării vocabularului și a capacității de procesare a muzicii a copiilor, în comparație cu cântecele lente și mai simple, precum cele de adormit. Rezultatele au fost publicate în revista “Developmental Cognitive Neuroscience”.

În cadrul studiului, mamele le-au cântat copiilor lor în vârstă de șapte luni două cântece pentru copii bine-cunoscute: cântecul de adormit “Schlaf, Kindlein schlaf” și cântecul de joacă “Es tanzt ein Bi-Ba-Butzemann”. Cântecele de joacă se remarcă prin ritmul lor mai rapid, complexitatea mai mare și înălțimea tonurilor, în timp ce cântecele de adormit au un ritm mai lent, mai puține variații muzicale și tonuri mai joase. Cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală a celor 30 de sugari investigați în timp ce li se cântau cele două cântece folosind electroencefalografia (EEG) pentru a afla cum percep și procesează aceste piese muzicale. “Rezultatele noastre au arătat că bebelușilor le-a fost mai ușor să urmărească cântecul de adormit în funcție de activitatea cerebrală”, a declarat Trinh Nguyen, autoarea principală a studiului de la Universitatea din Viena, într-un comunicat de presă. Conform cercetătoarei, undele cerebrale reflectau sunetul cântat. Ea și colegii săi au concluzionat că ritmul mai lent și structura mai simplă a cântecului de adormit a facilitat urmărirea pentru copii. De asemenea, s-a constatat că urmărirea neuronală a cântecelor de adormit era mai slabă atunci când bebelușii nu-și priveau mamele, ceea ce sugerează că urmărirea neuronală este legată de atenția sugarii acordată feței persoanei care cântă.

Echipa de cercetare a observat, de asemenea, dacă sugarii reacționau la cântece prin mișcarea lor sau lovirea cu picioarele. “Sugarii au prezentat mai multe mișcări ritmice în timpul cântecelor de joacă”, a explicat Trinh Nguyen. Se pare că cântecul mai rapid i-a stimulat mai mult pe copii să se miște în ritm cu muzica. De asemenea, sugarii și-au privit mamele semnificativ mai mult în timpul cântecelor de joacă decât în timpul cântecelor de adormit.

Echipa de cercetare a investigat, de asemenea, posibila influență asupra dezvoltării limbajului. La vârsta de 20 de luni, părinții au fost chestionați cu privire la vocabularul copiilor lor prin intermediul unui chestionar. S-a constatat că doar urmărirea neuronală în combinație cu mișcările ritmice în timpul cântecelor de joacă a avut un impact pozitiv asupra dimensiunii vocabularului, în timp ce acest lucru nu s-a întâmplat în cazul cântecelor de adormit. Conform autorilor, pare că variabilitatea acustică a cântecelor de joacă promovează dezvoltarea limbajului. Cu toate acestea, nu au fost analizați alți factori potențiali de influență asupra dezvoltării limbajului copiilor în cadrul acestor studii. De asemenea, nu s-a evaluat cât de des și ce cântece le-au fost cântate copiilor acasă. În viitoarele studii, echipa de cercetare intenționează să investigheze care elemente muzicale, precum înălțimea tonului, ritmul și timbrul, sunt cele mai stimulative pentru sugari și promovează dezvoltarea cognitivă și limbajul copiilor.