Numărul funcționarilor publici din administrația locală din România a început să scadă ușor, după cum arată cifrele oficiale. Această scădere are loc însă în lipsa unei reforme structurate, promisă de Guvernul de la București, ceea ce face ca reducerea să fie mai degrabă una organică și nesistematizată.
Datele Ministerului Finanțelor arată că în noiembrie 2025 erau ocupate 465.006 de posturi în administrația publică locală. Comparativ cu luna iunie, când guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a preluat puterea, sunt cu aproximativ 3.350 de angajați mai puțin. Scăderea este și mai vizibilă față de începutul anului 2025.
Unde s-au produs reducerile?
Scăderea cea mai consistentă s-a înregistrat în cadrul autorităților executive locale – primării, consilii județene și instituțiile subordonate acestora. Aici, numărul posturilor ocupate a scăzut cu aproximativ 1.780 între iunie și noiembrie.
Această tendință apare pe fondul unei amânări de cinci luni a reformei administrației publice locale. Proiectul a fost pus pe hold din motive ce variază de la lipsa unor date actualizate la neînțelegeri politice în cadrul coaliției de guvernare.
Situația din teritoriu: care sunt județele cele mai afectate
În septembrie, guvernul a prezentat o analiză care evidenția un decalaj masiv între numărul real de angajați și posturile prevăzute în organigrame. Potrivit acesteia, în unele județe, peste 90% dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) ar trebui să facă reduceri de personal pentru a se alinia cu nevoile reale.
Ierarhia județelor unde proporția de UAT-uri care necesită ajustări este cea mai mare:
- Galați: 92% (61 din 66 de UAT-uri)
- Sălaj: 90% (56 din 62)
- Vrancea: 84% (62 din 74)
Dacă se ia în calcul numărul absolut de comune, orașe și municipii afectate, în top intră Buzău (69), Prahova (68), precum și Dolj și Iași (câte 65).
O reducere organică, dar nu una strategică
Experții avertizează că, deși scăderea spontană a numărului de bugetari oferă o oarecare disciplină bugetară, lipsa unei reforme coerente limitează potențialul de eficientizare pe termen lung.
“Reduceri pasive sau prin pensionări naturale sunt diferite de o restructurare strategică”, explică un analist de politici publice care a urmărit dosarul. “Fără o hartă clară a competențelor și a nevoilor reale de personal la nivel local, riscul este ca presiunile politice sau ciclurile electorale să aducă revenirea la vechile cifre.”
Premierul Ilie Bolojan a declarat în repetate rânduri că reforma administrației rămâne o prioritate, iar unele măsuri ar putea fi implementate în cursul anului 2026. Până atunci, scăderea ușoară a numărului de bugetari locali rămâne un fenomen de suprafață, așteptând un cadru legal care să-i ofere consistență.
