

- Capitala depășește Hamburg și se apropie de Bruxelles și Praga.
- Nord-Estul României are un PIB per capita de doar 47%.
- Salariul mediu net în Capitală este 6.627 lei, față de media națională de 5.645 lei.
- În 2023, 63,8% din totalul ISD-urilor naționale ajung în București-Ilfov, adică 4,2 mld. €.
- PIB-ul real al Capitalei a crescut cu 2,7% în anul 2023.
- PIB-ul per capita în București-Ilfov a ajuns la 190% din media UE.
Bucureștiul trece de Hamburg la PIB per capita. Eurostat arată că regiunea București-Ilfov ajunge la un PIB per capita de 190% față de media Uniunii Europene, adică pe locul 7 din toate regiunile europene.
Deși București-Ilfov pare să devină motorul economic al României, cu investiții străine de 64% din totalul național, trebuie menționat că avem o dezvoltare dezechilibrată, care ar putea adânci prăpastia economică între regiuni. De ce? Pentru că rămânem ca țară, sub media UE la PIB per capita.
Cum a ajuns România în această poziție?
Adrian Negrescu, analist economic: „Peste 60% dintre investițiile care se fac în țara asta se întâmplă în zona asta, București-Ilfov. Din această perspectivă, e o anomalie economică. E un lucru rău, pentru că afectează din punct de vedere investițional întreaga țară, economia românească. Din păcate, România, în general, e ca o economie cu mai multe viteze. Iar această discrepanță din ce în ce mai mare între mediul orașelor și cel rural, se accentuează.
Economia se enclavizează, din păcate, iar acest lucru se traduce, într-adevăr, în aceste anomalii statistice. Da, e posibil să avem o creștere spectaculoasă a PIB-ului pe cap de locuitor în zona București, dar dacă facem media cu ce se întâmplă în județe, precum Vaslui, Botoșani sau sudul Dunării, Teleorman, Olt, Vâlcea, veți vedea, într-adevăr, că suntem în continuare pe ultimul loc în Europa la PIB pe cap de locuitor”.
Cum reducem decălajul?
Adrian Negrescu, analist economic: „Prin politici concrete, venite să atragă investitorii în zonele astea defavorizate. Această enclavizare economică, care se accentuează în România, va crea multiple efecte sociale.
Gândiți-vă că oamenii care trăiesc în mediul rural, în orașele astea mai mici, în zonele în care nu sunt investitori, practic sunt condamnați la o viață cu salarii mici. La o viață de sărăcie, la servicii publice de slabă calitate, la practic, un ecosistem în care să-și ducă viață și să crească o familie mult mai slabă decât în marile orașe.
Avem nevoie de politici publice, menite să crească aportul de investiții străine în aceste zone și cred că trebuie să relansăm regiunile alea de dezvoltare pe care le-am construit în anii 90-2000 și care au fost doar pe hârtie. În mod normal ar trebui să dăm mai multă independență regiunilor, autorităților locale, să poată să atragă fonduri europene, să poată să atragă investitori și să fie capabile să le ofere acestora facilități de ordin fiscal, de ordin economic. Să le pun la dispoziție terenuri gratuite în așa fel încât să construiască fabrici, uzine, să dezvolte rețele de business care să contribuie până la urma urmei la creșterea veriturilor populației, la creșterea produsului intern brut pe cap de locuitor”.
Ar trebui autoritățile locale să intervină?
Adrian Negrescu, analist economic: „Da, dacă sunt lăsate. Din păcate, în România, investițiile, marile investiții sunt atrase în principal prin intermediul capitalei și a două, trei orașe cu undă verde de la guvern. Nu avem o descentralizare a zonei investiționale, motiv pentru care și ne descurcăm atât de prost în materie de investiții.
Gândiți-vă că investiții străine directe în România, noile investiții străine, sunt în scădere față de anul trecut și sunt la minimul ultimilor trei ani. De ce? Pentru că din păcate nu știm să ne construim o ofertă atractivă, să aducem aici oameni interesați să construiască fabrici, să construiască investiții Greenfield și pentru asta avem nevoie, în primul rând, de un cadru fiscal predictibil. Adică nu mai avem acea taxă pe stâlp, acea taxă pe cifra de afaceri pentru multi-naționale. Să avantajăm și să scutim de plata impozițiului pe profit pe cei care reinvestesc banii în această țară, să reducem taxele pe muncă.
Sunt atât de multe lucruri care trebuie făcute în așa fel încât să atragem investitori, mai ales în zonele astea defavorizate. Încât mă aștept și sper, rămân optimist din această perspectivă, ca după alegeri să vedem un fel de cutremur în zona bugetară, în zona modului în care statul privește economia. În momentul de față, statul privește mediul privat, oamenii care muncesc în această țară doar ca o vacă bună de muls, nimic altceva”.
The post București nu mai e Cenuşăreasa Estului. Adrian Negrescu, analist economic: „Statul privește oamenii care muncesc doar ca o vacă bună de muls” appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Alexandru Ioana