București e pe penultimul loc în UE la calitatea aerului. Octavian Berceanu, activist de mediu: „Trebuie să-l privim ca pe un ecosistem”

• Capitala e pe penultimul loc în UE la calitatea aerului, conform Agenției Europene de Mediu.
• Traficul intens, arderea deșeurilor și centralele sunt principalii factori de poluare.
• București are doar 0,88 de arbori/locuitor, de 3 ori mai puțin decât recomandarea UE.
• 80% din oraș e asfaltat sau construit, diminuând răcoarea naturală și calitatea aerului.

Într-un oraș sufocat de asfalt și mașini, spațiul verde devine un lux. Bucureștiul pierde hectare de oxigen și câștigă zile de caniculă și aer irespirabil. Fără o strategie reală pentru mediu, ne îndreptăm spre un oraș tot mai greu de locuit.

Care este rolul spațiilor verzi în combaterea efectelor caniculei și poluării?

Octavian Berceanu, activist de mediu: „Păi, pentru orice român sau bucureștean, sau om care a trăit în mediu urban în România și care a călătorit în afară, a fost evident că orașele care aveau spații verzi mari, care aveau centuri verzi, care aveau coridoare pentru aerisirea orașelor — adică suprafețe verzi continue de la periferie până în centru — plimbarea, chiar făcută la prânz, era o plăcere. Și majoritatea orașelor s-au orientat spre această zonă.

Sunt puține orașe care nu mai au spații verzi în zona centrală și coridoare — vorbesc de orașele mari din Europa. De aceea, cel mai bine este să privim din altă perspectivă Bucureștiul, și nu cum a fost privit până acum, ca un oraș închis, cu graniță bine determinată, ci ca un ecosistem. În ecosistemul acesta regăsim pădurile din jurul Bucureștiului, regăsim Parcul Natural Văcărești, lunca Dunării, lunca Dâmboviței care intră în București, și partea aceea din vestul Bucureștiului, care la un moment dat era ca o zonă verde destul de extinsă, nefiind cimentată cu construcții civile.

În momentul de față avem nevoie de un plan urbanistic metropolitan care să includă și zona verde din jurul Bucureștiului, zona limitrofă și localitățile satelit. E singura șansă să generăm un spațiu verde continuu și să aerisim Bucureștiul, pentru că, dacă privim doar la delimitarea administrativă actuală a Bucureștiului, nu avem nicio șansă — real — nu avem nicio șansă să creștem suprafața verde a Bucureștiului. Trebuie să-l privim ca un ecosistem complex care poate favoriza o viață prietenoasă pentru bucureșteni”.

Care sunt principalele obstacole în implementarea unor planuri și proiecte verzi în București?

Octavian Berceanu, activist de mediu: „Bucureștiul, de la bun început, nu a fost gândit ca un oraș verde, istoric vorbind. Apoi a venit perioada comunistă, care n-a avut de-a face absolut nimic cu calitatea aerului, cu calitatea vieții în București.

Avem nevoie ca de-a lungul culoarului central, Dâmbovița, până la ieșirea din București a Dâmboviței — chiar și mai încolo — să avem un culoar verde. Probabil vom avea nevoie de lucrări, de alte tipuri de lucrări, de zone cu lacuri în București, care să fie amenajate pe malul lacurilor, care să contribuie la creșterea calității vieții.

Dar, în momentul de față, în București, e foarte greu să mai ai spații verzi, în contextul în care suprafețele sunt private și în contextul în care se ridică blocuri — și s-au ridicat blocuri până acum. În momentul de față, nu poți dărâma blocuri ca să construiești spații verzi”.

The post București e pe penultimul loc în UE la calitatea aerului. Octavian Berceanu, activist de mediu: „Trebuie să-l privim ca pe un ecosistem” appeared first on Aleph News.