Potrivit presei austriece, România a blocat participarea Austriei la reuniunile NATO ca o posibilă răzbunare pentru veto-ul aplicat de Austria în cazul aderării României la Spațiul Schengen. Ministerul austriac al Apărării a depus o plângere către “autoritățile relevante” cu privire la refuzul României de a permite accesul a doi ofițeri austrieci de legătură la întâlnirile Alianței.
Această reacție a României nu ar trebui să surprindă Austria, deoarece România poate considera acest veto drept un gest ostil față de o țară pe care o percepe ca fiind exploatată de decenii și din care Austria extrage resurse în mod considerabil. România a răspuns astfel la o umilință care i-a cauzat pierderi economice semnificative.
Este posibil ca această decizie să fi fost luată nu doar ca reacție la acțiunile Austriei, ci și ca o măsură de precauție a NATO, în special în contextul în care Viena este considerată un centru important al spionajului rusesc în Uniunea Europeană. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a adoptat o poziție dură față de România, o țară care susține activ Ucraina, și a luat măsuri care au sprijinit interesele Rusiei.
De ce ar trebui să permită România participarea a doi ofițeri austrieci la reuniunile NATO atunci când Austria pare să fie mai interesată în sprijinirea intereselor Rusiei? Această întrebare ridică semne de întrebare cu privire la poziția Austriei în ceea ce privește securitatea europeană.
În plus, România poate să răspundă rapid și să-și revanșeze poziția față de Austria. Două dintre cele cinci companii care au depus oferte pentru modernizarea Portului Constanța sunt companii austriece, iar România poate alege să acorde contractele altor firme sau să își revizuiască relațiile comerciale cu Austria în funcție de comportamentul acesteia.
Este important să se sublinieze că această decizie nu trebuie să fie considerată drept un simplu răspuns al României la o provocare, ci poate avea implicații semnificative pentru relațiile diplomatice și economice dintre cele două țări.
