Al paisprezecelea cancelar al Primei Republici Federale Austriece, omul politic Engelbert Dollfuss, face parte din trista galerie a înaltelor personalitati de stat care au fost ucise, din ratiuni politice, în secolul XX. Acest asasinat a reprezentat, la scara istoriei Austriei, semnul ca venirea la putere a lui Adolf Hitler avea sa bulverseze si viata politica si social-economica a Austriei si avea sa fie un fel de premonitie la anexarea acestei tari de catre cel de-al Treilea Reich – Anschluss –, care urma sa se produca în 1938.
Lovitura de stat
Nascut într-o familie de tarani austrieci, în 1892 (când exista Imperiul Austro-Ungar), Engelbert Dollfuss a fost crescut ca un devotat romano-catolic. A fost admis cu greu în armata, din cauza înaltimii de 1,53 metri. În 1930 a devenit membru al Partidului Crestin-Social (conservator), primind apoi functia de ministru al agriculturii. În 1932, dupa demisia guvernului Buresch, presedintele Wilhelm Miklas i-a oferit postul de cancelar (sef al guvernului), desi avea doar 39 de ani si putina experienta politica. Dupa o noapte de meditatie si rugaciuni, el a acceptat. Era anul 1932.
Situatia politica în Germania vecina era complicata la acea vreme, însa numirea lui Adolf Hitler drept cancelar (30 ianuarie 1933) si venirea la putere a nazismului – care urma sa transforme Republica de la Weimar în al Treilea Reich (Imperiu) – l-au îngrijorat profund pe Dollfuss. Si asta, pentru ca Partidul National Socialist al lui Hitler avea adepti în Austria. În consecinta, cancelarul austriac a luat decizii foarte dure în ceea ce priveste viata partidelor politice din tara sa, interzicându-le si conducând Austria în mod dictatorial. Interzicerea partidelor a provocat o nemultumire adânca în multe straturi sociale si urma sa aiba consecinte grave.
Engelbert Dollfuss a fost cancelarul care a promovat în Austria interbelica fenomenul numit de istorici „austrofascismul”. Acesta era modelat dupa fascismul italian si se suprapunea peste „catolicismul corporatist” si „anti-secularism”, renuntând la ideea mai veche a alipirii Austriei la Germania, atât timp cât nazistii erau la putere. Au urmat tulburari interne foarte grave, începând din februarie 1934. Atunci chiar s-a desfasurat un razboi civil, între fortele guvernamentale si cele ale social-democratilor, finalizat la 27 februarie 1934.
O constitutie totalmente antidemocratica a fost adoptata la 1 mai 1934. În conditiile foarte tensionate din tara, cancelarul Engelbert Dollfuss a fost asasinat la 25 iulie 1934. Grupul de ucigasi a fost format din zece nazisti infiltrati în armata austriaca. Ei au intrat în sediul Cancelariei si l-au împuscat pe Dollfuss. Mussolini a fost foarte revoltat si l-a învinovatit pe Hitler, iar presedintele austriac Miklas l-a numit, dupa lovitura de stat, pe Kurt Schuschningg drept cancelar, la 29 iulie 1934. Si acest cancelar s-a opus alipirii Austriei la Germania, dar a demisionat la presiunea lui Hitler, la 11 martie 1938.
Consecinta inevitabila
La o zi dupa demisia cancelarului „recalcitrant” Kurt Schuschningg, adica la 12 martie 1938, al Treilea Reich oficia Anexarea Austriei („Anschluss”). Nazistii austrieci (national-socialistii) au preluat conducerea „austrofascismului”. Acest fapt era interzis dupa Primul Razboi Mondial, prin Tratatele de la Versailles si St. Germain. Dar nicio putere europeana nu a reactionat militar fata de „Anschluss”.
Mai multe despre acest asasinat, puteți urmări si accesând acest LINK
