Fostul prim ministru (2024) și lider al partidului Renaștere (REN, centru), deputatul Gabriel Attal, fostul ministru de interne, senatorul și lider al partidului Republicanii (LR, centru dreapta), Bruno Retailleau, și primarul orașului Cannes și lider al partidului Noua Eenergie (NE, centru dreapta, desprins din LR), David Lisnard, s-au întâlnit marți la un restaurant din sediul Adunării Naționale și au căzut de acord să participe la un scrutin primar în vederea desemnării unui candidat unic în alegerile prezidențiale pale căror prim tur este programat pe 18 aprilie 2027.
În principiu, alegerile primare ale centrului și dreptei vor avea loc în două tururi: fie 17 și 24 ianuarie, fie 24 și 31 ianuarie 2027. Votul va fi cu precădere electronic și oricine plătește taxa de doi euro va putea participa (la primarele stângii taxa a fost de 15 euro). Birourile de votare fizice vor fi prezente în departamentele unde votanții nu au altă alternativă.
Candidații nu au emis un comunicat comun, dar potrivit anturajului lui Attal participanții la alegerile primare vor trebui să declare că refuză orice alianță cu extremele.
Foto: Facebook Edouard Philippe
Invitat să participe la această întâlnire, deputatul, primarul orașului Le Havre, fostul prim ministru (2017 – 2020) și lider al partidului Orizonturi (HOR, centru dreapta), Edouard Philippe, a refuzat. El și-a prezentat miercuri programul, care cuprinde măsuri radicale de reducere a deficitului bugetar (actualmente 6% din Produsul Intern Brut) și a datoriei publice (120% din PIB), cum ar fi majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani (înghețară la 62 de ani, în urma demonstrațiilor masive împotriva majorării la 64 de ani).
Aceste mișcări în “Blocul Central” – partidele care l-au sprijinit la un moment sau altul pe președintele Emmanuel Macron (care nu mai are drept să candideze după două mandate consecutive), făcând parte din guvernele numite de el sau sprijinind guvernele în parlament – reflectă o îngrijorare față de intențiile de vot din sondajele de opinie. În ultima lună, absolut toate au dat-o în frunte pe candidata partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă), Marine Le Pen, și pe locul 2 pe Jean-Luc Melenchon, candidatul și fondatorul partidului Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală/extremă).
Niciunul dintre cei patru candidați ai Blocului Central nu este dat calificat în turul al doilea, iar Philippe, care până acum câteva luni era perceput ca singurul capabil să o învingă pe Le Pen în turul al doilea, a regresat mai ales după intrarea în cursă a lui Lisnard, singurul dintre cei patru perceput a nu fi asociat cu președintele Macron, a cărui cotă de încredere în sondaje a ajuns la 13% în noiembrie 2026 – record de impopularitate pentru un președinte al Republicii, precedentul de 14% datând din noiembrie 2016, când ocupantul Palatului Elysee era Francois Hollande.
Foto: Facebook Raphael Glucksmann
Problemele Blocului Central în acest scrutin prezidențial nu constituie o excepție: Raphael Glucksmann, desemnat candidat unic al stângii moderate în urma unui scrutin primar luna trecută, nu reușește să treacă de 14% în intențiile de vot, fiind depășit net în fiecare sondaj din ultima lună de Melenchon.
Deja câteva figuri de frunte ale stângii au dat semnale de raliere sau posibilă raliere la candidatura lui Melenchon: fosta candidată a Partidului Socialist (PS) la președinție în 2007 și învinsă de Glucksmann în scrutinul primar al stângii, a declarat că Melenchon nu este extremist. Candidatul LFI ca și partidul său au fost acuzați în repetate rânduri, inclusiv din rândurile stângii moderate, de antisemitism, rasism anti-alb și susținere pentru islamiști. Deputata Verzilor, Sandrine Rousseau, a îndemnat pe lidera Verzilor, Marine Tondelier, să se retragă din cursa prezidențială în favoarea lui Melenchon, iar liderul grupului Partidului Comunist (PCF) din Adunarea Națională, Stéphane Peu, a fost exclus din conducerea partidului după ce și-a declarat sprijinul pentru candidatul LFI, deși liderul PCF, Fabien Roussel, și-a declarat de mai mult timp intenția de a candida.
Foto: facebook Marine le Pen / Jean-Luc Melenchon
În aceste condiții, un tur 2 Le Pen – Melenchon se profilează din ce în ce mai clar, cu Le Pen dată câștigătoare netă în sondaje cu cel puțin 2/3 din voturi în turul 2 de scrutin. Singura (mare) problemă: apelul ei la Curtea de Casație împotriva condamnării ei pentru corupție pentru care a primit o pedeapsă de arest la domiciliu pe timpul nopții, asortată cu o brățară electronică, ceea ce i-ar face imposibilă campania electorală. Curtea de Casație nu a fixat un termen pentru decizia sa, dar cel mai probabil va fi în ianuarie 2027. Dacă nu va avea câștig de cauză, RN are un candidat pregătit să preia ștafeta: președintele partidului, eurodeputatul Jordan Bardella.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






