Trump le-a mărturisit liderilor europeni, în privat, că Putin nu e pregătit să încheie războiul din Ucraina

• Trump le-a spus liderilor europeni, în privat, că Putin nu este pregătit să încheie războiul din Ucraina.
• Aceasta a fost prima dată când liderii europeni au auzit această opinie direct de la Trump.
• Negocierile de la Vatican sunt așteptate să înceapă la mijlocul lunii iunie.
• Europenii au insistat pentru un armistițiu „necondiționat”, dar Trump refuză să utilizeze termenul „necondiționat”.
• Deși Putin a propus primele negocieri directe cu Ucraina după trei ani, nu a participat personal la întâlnirea de la Istanbul.

În apelul telefonic de luni, ulterior apelului cu Președintele rus, Președintele Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu este pregătit să încheie războiul din Ucraina pentru că „crede că este câștigător”, potrivit a trei persoane familiarizate cu conversația, citate de Wall Street Journal.

Această mărturisire doar le-a confirmat liderilor europeni ceea ce bănuiau de mult timp despre Putin, însă este pentru prima dată când o aud direct de la Trump. Totodată, contrazice ceea ce Trump a spus adesea public: că Putin „dorește cu adevărat” pacea.

Casa Albă a refuzat să comenteze și a făcut trimitere la postarea lui Trump pe rețelele sociale de luni despre conversația cu Putin.

„Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă nu ar fi fost, aș spune-o acum” a declarat Trump după discuția de 2 ore cu liderul de la Kremlin.

Trump nu a impus Rusiei sancțiuni noi

Deși Trump pare să fi ajuns la concluzia că Putin nu este pregătit pentru pace, acest lucru nu l-a determinat să ia măsurile pe care europenii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski susțin că ar trebui să le ia: să intensifice lupta împotriva Rusiei prin sancțiuni dure.

Trump a avut un apel anterior cu liderii europeni, duminică – cu o zi înaintea conversației sale de două ore cu Putin. Atunci, Trump a dat de înțeles că va impune sancțiuni dacă Putin refuză armistițiul.

Până luni, Trump și-a schimbat din nou poziția și a spus că dorește „să avanseze rapid” cu negocierile la nivel „inferior” dintre Rusia și Ucraina – care să aibă loc la Vatican.

După apelul de luni cu Putin, Trump a discutat și cu Zelenski, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu cancelarul german Friedrich Merz, cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Deși nu au reușit să-l convingă pe Trump să acționeze împotriva Rusiei prin sancțiuni suplimentare, europenii văd partea plină a paharului: acum e clar pentru toată lumea, inclusiv pentru Trump, unde se află Putin – nu este dispus să oprească războiul în această fază. Și pentru europeni, Trump a subliniat că acum depinde în mare măsură de ei să susțină Ucraina.

Europenii nu cred că Administrația Trump va opri exporturile de arme, atât timp cât Europa sau Ucraina le plătesc, au spus sursele.

Următoarele negocieri ar putea avea loc la Vatican

„Acesta nu este războiul meu” le-a spus Trump reporterilor luni, după apelul cu Putin. „Ne-am implicat într-un lucru în care nu ar fi trebuit să fim implicați”.

Trump a sugerat, în apelul cu liderii europeni de duminică – cu Macron, Merz, Meloni și prim-ministrul britanic Keir Starmer – că îi va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio și pe trimisul special Keith Kellogg la negocieri, care acum se așteaptă să aibă loc la Vatican. Luni, Trump părea nehotărât în privința rolului SUA, potrivit uneia dintre persoanele informate despre apel.

Unii dintre europenii din apelul de luni au insistat că rezultatul oricăror negocieri de la Vatican trebuie să fie un armistițiu necondiționat. Dar Trump a ezitat din nou, spunând că nu-i place termenul „necondiționat”. Trump a spus că „nu a folosit niciodată acel termen” – deși l-a folosit când a cerut armistițiul de 30 de zile în postarea de pe platforma sa, Truth Social, pe 8 mai. În cele din urmă, europenii au acceptat să nu mai insiste asupra acestui cuvânt.

Ofensiva diplomatică a Europei pentru a-l determina pe Trump să pună presiune suplimentară asupra Rusiei s-a intensificat atunci când Merz, cancelarul conservator german, a preluat funcția la începutul acestei luni. Merz a fost mult mai dispus să-l confrunte pe Putin decât predecesorul său Olaf Scholz, care avea orientare de stânga. Și mai important, coaliția lui Merz a ajutat la modificarea constituției Germaniei pentru a permite țării o mai mare libertate în a împrumuta bani pentru cheltuieli militare și sprijin pentru Ucraina.

Negocierile de la Istanbul au eșuat

Pe 10 mai, Merz, Macron, Starmer și prim-ministrul polonez Donald Tusk i-au făcut o vizită neprogramată lui Zelenski la Kiev. Ei l-au îndemnat să accepte ceea ce își dorește Trump, pentru a putea expune în fața întregii lumi refuzul lui Putin de a încheia războiul. Apoi, de pe telefonul mobil al lui Macron, europenii l-au sunat pe Trump de la reședința oficială a lui Zelenski, spunându-i că „Europa și Ucraina susțin pe deplin apelul său pentru un armistițiu de 30 de zile”. Europenii au amenințat public cu noi sancțiuni împotriva lui Putin dacă acesta nu acceptă armistițiul.

Putin a răspuns la presiunea crescândă din partea Europei și Washingtonului, propunând primele negocieri directe cu Ucraina după trei ani. Trump a profitat de această ofertă, sugerând că „ar putea merge în Turcia” pentru a participa la negocieri.

O întâlnire a avut loc la Istanbul peste câteva zile, iar marele absent a fost chiar Putin, cel care a propus începerea negocierilor. În schimb, Președintele rus a trimis reprezentanți de nivel inferior, care au prezentat cereri pe care Ucraina le-a considerat a fi „inacceptabile” și „rupte de realitate”.

După absența lui Putin la Istanbul, europenii au insistat din nou ca Trump să ia în considerare o presiune mai mare asupra liderului rus. Europenii au aprobat sancțiuni modeste noi împotriva Rusiei, dar continuă să lucreze la un pachet mai puternic de măsuri. Apoi, Trump a anunțat că „a stabilit un apel cu Putin”, spunând că perspectivele de pace pot avansa doar dacă liderii SUA și Rusiei vor vorbi.

Convorbirile telefonice dintre Trump, Putin și liderii europeni

Trump a vorbit duminică cu liderii europeni, înainte de apelul de luni cu Putin, și a semnalat că Statele Unite „ar putea să se alăture Europei” în sancționarea exporturilor energetice rusești și a tranzacțiilor bancare. Senatorul Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Trump, a spus miercuri că a adunat 81 de co-sponsori pentru un proiect de lege care ar intensifica semnificativ sancțiunile energetice și alte sancțiuni împotriva Moscovei.

Apelul de duminică a fost în stilul caracteristic al lui Trump, amestecând laude și critici la adresa liderilor europeni. El l-a complimentat pe Merz pentru „engleza sa frumoasă”. „Îmi place și mai mult cu accentul tău german” a spus el, potrivit unei persoane din apel. Într-un alt moment, discuția a deraiat într-un atac amplu asupra politicilor europene privind migrația. Trump a spus că migrația scăpată de sub control aduce Europa „în pragul colapsului”.

Macron, liderul care are cea mai îndelungată relație cu Trump, i-a cerut să se oprească. „Nu poți să ne insulți națiunile, Donald” a spus Macron, potrivit persoanei din apel.

Totuși, tonul a fost pozitiv în ansamblu, au spus persoanele familiarizate cu apelul. Pe unii dintre europeni i-a lăsat cu impresia că Trump ar putea impune noi sancțiuni, dacă Putin refuză armistițiul. Toate speranțele le-au fost spulberate luni, după ce au aflat concluziile discuției dintre Trump și Putin.

Negocierile de la Vatican sunt așteptate să înceapă la mijlocul lunii iunie.

The post Trump le-a mărturisit liderilor europeni, în privat, că Putin nu e pregătit să încheie războiul din Ucraina appeared first on Aleph News.